La Dobrun, potrivit primarului Aurel Bondrescu, lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. Încet, dar sigur, comuna se înscrie pe nişte coordonate care conduc la ceea ce primarul şi-a propus încă de la primul mandat: să creeze în comuna sa natală condiţii de viaţă comparabile cu ale locuitorilor din ţările dezvoltate ale Europei. Pe lângă realizările deja menţionate cu ocazia primei noastre întâlniri, de data aceasta, d-l primar ne-a informat despre semnarea contractului de execuţie a proiectului referitor la construirea Centrului Cultural Dobrun. Va fi construit prin Compania Naţională de Investiţii şi va ocupa o suprafaţă de 1900 metri pătraţi. Va fi unul dintre cele mai bine structurate lăcaşuri de cultură, cuprinzând o sală de spectacole cu 250 de locuri, sală de conferinţe, spaţii pentru bibliotecă, alte spaţii fiind destinate pentru muzeul local sau pentru diferite cercuri aplicative. Valoarea întregii investiţii se ridică la 5 milioane lei. Se are în vedere dezvoltarea vieţii culturale pe o zona mai largă, de acest Centru Cultural urmând să beneficieze şi comunele Osica de Jos, Voineasa, Şopârliţa, Bârza şi Pârşcoveni.
Un alt obiectiv deosebit de important nu numai pentru comuna Dobrun este şi construirea podului de peste Olteţ, pentru care exista proiect încă din 2009. Imposibilitatea găsirii sursei de finanţare a făcut ca lucrarea să întârzie până acum. Prim programul PNDL-2, s-a aprobat pentru execuţia acestei lucrări suma de 10 milioane lei, astfel rezolvându-se o problemă de importanţă zonală. Construirea podului fusese înclusă încă din 2011 în programul de investiţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, dar abia acum s-a găsit soluţia de finanţare. Iar faptul că la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale este d-l Paul Stănescu a reprezentat, desigur, o circumstanţă favorabilă, dar nu trebuie să se forţeze nota în acest sens. Mai precis, d-l Aurel Bondrescu a vrut să spună că toţi primarii din Olt trebuie să aibă în vedere că Paul Stănescu este un bun naţional, că trebuie păstrat ca un bun pentru întreaga ţară. Nu trebuie să gândim simplist, că, gata, acum avem ministrul nostru în Guvern şi putem sta toată ziua pe capul lui. Fiecare primar să caute să-şi facă cele mai bune şi mai adecvate proiecte, care să corespundă nevoilor reale ale locuitorilor, să se bată pentru ele şi să nu aştepte cu mâinile în sân o rezolvare miraculoasă, „de sus”.
Foarte bun conviv, d-l primar ne-a împărtăşit şi câteva dintre convingerile sale cu privire la vremurile pe care le trăim. Nişte vremuri care au început cu distrugerea a tot ce au creat comuniştii. Aceştia, când au venit la putere, au păstrat tot ce a creat bun burghezia. Or, noua clasă politică de după 1989 a distrus tot ce au creat bun comuniştii. A asanat totul, a făcut ca toată economia ţării să arate ca în palmă, adică să nu mai existe deloc, ca să facă loc intrării masive a capitalului străin. Au pus în mare încurcătură şi ţările în care România comunistă a exportat tot felul de maşini şi utilaje. Desfiinţând fabricile care le-au produs, au întrerupt şi aprovizionarea cu piese de schimb, aşa că ţările care încă mai foloseau maşini româneşti au trebuit să renunţe repede la ele, să se uite la ele ca la nişte fiare vechi. Noi înţelegem că facem parte din Uniunea European şi că trebuie să ne comportăm ca atare, în spiritul solidarităţii şi comunităţii de valori, dar UE se comportă la fel faţă de noi? Mie, cel puţin, a subliniat d-l primar, mi se pare că UE se comportă ca un imperiu, în care contează doar ţările puternice, la rândul lor foste imperii coloniale. În comportamentul cărora se ghicesc multe dintre vechile lor apucături imperiale. Vechiul obicei al amestecului în treburile interne este la ordinea zilei în UE. E adevărat, există un principiu al suveranităţii limitate, acceptat în interiorul UE, dar acesta nu trebuie dus până la a anula libertatea de mişcare a unei ţări. De pildă, noi de ce nu am putea avea relaţii economice cu China? De ce nu am putea relua relaţiile tradiţionale cu ţările din lumea arabă şi musulmană? Problema este că nu există respect reciproc între ţările membre ale UE. Ne condiţionează în aproape toate iniţiativele proprii. De fapt, se vrea izolarea României, dar nu expulzând-o, ci ţinând-o aproape, într-un cerc pe care să-l stăpânească. În acest sens, au profitat din plin şi de faptul că nu am avut până acum la conducerea ţării nişte patrioţi adevăraţi. Adevărata schimbare în bine, din acest punct de vedere, tocmai acum se produce, sub ochii noştri. Revenirea la normalitatea după care tânjim de atâţia ani, sub toate aspectele: economic, social, politic şi cultural, este posibilă numai cu nişte conducători care îşi iubesc ţara. Pe care, în sfârşit, îi avem.
