„Cât timp ştie ce are de făcut şi are în subordine un aparat profesionist, orice primar poate privi cu detaşare înainte” – interviu cu GELU MARIŢA, primarul comunei VIŞINA

1
820

Formată din satul cu acelaşi nume, comuna Vişina ocupă o suprafaţă de 35 de km pătraţi, în Câmpia Romanaţiului, de-a lungul drumului naţional DN 54. Este străbătută şi de calea ferată Caracal-Corabia. Se învecinează la nord cu Brastavăţu şi Rusăneşti, la est cu Cilieni, la vest cu Vădastra, iar în sud cu oraşul Corabia, de care o despart 14 km. Între Slatina şi Vişina sunt 70 de km. Prin hrisovul din 11 iunie 1545, Mircea Ciobanu întăreşte mănăstirii Bistriţa toate satele şi bălţile pe care le are, între care şi satele Vişina şi Siliştioara care i-au fost dăruite de Barbul, banul Craiovei, cu fraţii săi. După perioade de restrişte, momentul renaşterii comunei Vişina este reprezentat de anul 1879, când 400 de familii din satele Redea, Studina, Izbiceni, Orlea etc. au fost împropietărite cu câte 5 hectare de pământ în locul „unde se cheamă Vişina” – preluând şi noi exprimarea din hrisovul domnesc de la 1545. În biserica din comuna vecină, Brastavăţu, există un document cu următoarea însemnare: „Cu ajutorul lui Dumnezeu şi sub domnia lui ASR Carol I s-a fondat la anul o mie opt sute şapte zeci şi nouă una cincisprezece ale lunii aprilie în dinora cossa satul Vişina situatu pe proprietatea Vădastra-Vişina din comuna Vădastra plasa Balţei judeţul Romanaţi care să fie compussu cu 400 familii”. În 1973, populaţia comunei era de 3.678 de locuitori. În 2011, au fost înregistraţi 2.930 de locuitori.

Din 2016, primar în comuna Vişina este Gelu Mariţa, succedându-i lui Constantin Stănescu, sub îndrumarea căruia s-a iniţiat şi s-a experimentat în tainele administraţiei locale timp de două mandate, ca viceprimar, în perioada 2008-2016. S-a născut la 10 februarie 1968 în Vişina. După absolvirea Liceului Agroindustrial Scorniceşti, a lucrat la circumscripţia veterinară din comuna natală, ca tehnician veterinar, până în 2008, când a devenit viceprimar. Conduce un Consiliu Local format din 6 consilieri PSD, 2 PNL, 2 PMP şi 1 UNPR. Viceprimar este Marian Mihail Stănescu.

–          D-le primar, cum este să urmaţi în funcţie unui primar precum Constantin Stănescu?

–          Într-adevăr, este mai uşor să străbaţi o pădure prin care ai mai trecut. O pădure virgină este plină de necunoscut, pericolele pândesc la tot pasul. Dar când cineva a croit deja nişte cărări, e mai uşor să te avânţi pe ele, să le urmezi şi să cauţi tu însuţi să croieşti altele. Şi nu vorbesc în dodii. Administraţia locală este ca o pădure în care cel ce intră în ea trebuie să aibă tot timpul grijă să nu i se întâmple să nu vadă pădurea din cauza copacilor sau să nu vadă copacii din cauza pădurii. Asta am învăţat, în principal, de la d-l Stănescu: să merg tot timpul pe mijlocul drumului, să nu alunec în nicio extremă.

–          Este Vişina o comună privilegiată?

–          De ce ar fi privilegiată? Că vicepremierul României şi ministru al Dezvoltării este Paul Stănescu, din Vişina? Că vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor este Alexandru Stănescu, din Vişina? Nu, d-le, comuna noastră este tratată la fel ca toate comunele din judeţul Olt, nu beneficiază de niciun fel de privilegii. A, că avem oameni din Vişina în Guvernul şi Parlamentul României, da, este o mândrie pentru toţi vişinarii, ceva fără precedent în toată istoria comunei. Dar asta nu înseamnă că suntem scutiţi de a sta la rând la depunerea proiectelor sau că am primi ceva puncte în plus la evaluarea proiectelor. De fapt, nici noi nu ne-am simţi bine să sărim peste rând şi să fim priviţi chiorâş de ceilalţi, care îşi respectă rândul.

–          Totuşi…

–          Vă rog să nu insistaţi, căci vă spun adevărul. Faptul că d-l Paul Stănescu este ministrul Dezvoltării nu ne avantajează în mod special. Apoi, dacă sunteţi un ziarist echidistant, şi cred că sunteţi, amintiţi-vă că-n toate funcţiile pe care le-a deţinut, d-l Paul Stănescu nu a manifestat faţă de nimeni favoritisme. De pildă, ca preşedinte al CJ Olt, a avut grijă ca toate comunele şi oraşele judeţului să aibă acces la fondurile europene şi/sau guvernamentale. Nu s-a ghidat după criterii sentimentale. Acum, că pentru comuna sa natală inima îi bate mai tare, este ceva firesc, ţine de natura lucrurilor, de latura sa umană şi nimeni nu-l poate condamna pentru asta. Chiar dacă a ajuns atât de sus, nu şi-a uitat rădăcinile şi nu ameţeşte când se uită în jos. Dimpotrivă, sunt convins că cel mai bine se simte când se întoarce acasă, la sfârşit de săptămână şi petrece o zi, două în mijlocul familiei, printre prieteni şi consăteni.

–          Care vă sunt principalele realizări, d-le primar?

–          Prima mea realizare de suflet, de care m-am ocupat direct, ca viceprimar, a fost înfiinţarea unui trup de pădure de salcâm, în suprafaţă de 30 de ha, prin Administraţia Fondului Funciar, proiect finalizat în 2011. Din păcate, a rămas singurul trup de pădure de care dispune comuna Vişina. Să veniţi la primăvară şi să inspiraţi aerul pe care-l emană această pădure. Un adevărat plămân prin care respiră întreaga comună. Nu mai vorbesc de timpul în care încep să înflorească salcâmii. O feerie!  Ce n-aş da să mai dispunem de o suprafaţă aşa de mare şi să mai înfiinţăm un trup de pădure!

–          Vă rog să vă referiţi la perioada de când sunteţi primar.

–          Ca primar, am continuat modernizarea sediului Primăriei, dotându-l inclusiv cu senzori antifum şi alarmă pentru efracţie. Acum este unul dintre cele mai moderne sedii de primărie din judeţ, în faţa căruia am început şi amenajarea curţii, străduindu-mă să-i imprim o estetică deosebită. La primăvară vom începe să plantăm şi primele răsaduri de flori, precum şi arbuşti ornamentali. În 2016, am înfiinţat o echipă de dansuri populare, „Oltenaşul”, cu copii de la grădiniţă şi de la şcoală, foarte talentaţi, de care e sigur că se va auzi în ţară şi nu numai, baza de selecţie fiind reprezentată de toţi cei 50 de copii de la grădiniţă şi 170 de la şcoala gimnazială. Pentru ca activitatea culturală din comună să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, am renovat căminul cultural şi l-am dotat cu tot ce trebuie pentru a servi şi ca loc de desfăşurare a unor festivităţi ocazionale. Reţeaua de alimentare cu apă este realizată în totalitate, pe o lungime de 30 de km. În legătură cu canalizarea, partea cea mai importantă a acestei lucrări, pe o lungime de 9,6 km, s-a finalizat, acum fiind racordate la reţea toate instituţiile publice din comună. Pentru ceilalţi 14-15 km, toată reţeaua de canalizare trebuind să măsoare, în final, circa 25 de km, avem un proiect depus la Ministerul Dezvoltării şi urmează, într-un viitor apropiat, să-l implementăm şi pe acesta. De fapt, cam cu aceasta ne-am ocupat, în principal, până acum: să depunem proiecte pe diferite programe. Prin PNDL 2 avem aprobată finanţarea a două proiecte: „Reabilitare şi modernizare Dispensar general şi Centru de permanenţă”, în valoare de 501.645 lei şi „Modernizarea drumurilor de interes local şi a drumurilor comunale”, în valoare de 9.675.255 lei. De asemenea, prin PNDR, suntem în evaluare cu un proiect de asfaltare a unui drum de exploataţie agricolă, în lungime de circa 6 km, care face legătura între DN 54 şi DJ 604. Implicit, acest drum va putea fi socotit şi ca centură ocolitoare a localităţii, pe partea ei sudică.

–          Vişina este într- o zonă cerealieră şi legumicolă, intens irigată în trecut. Acum se mai irigă?

–          În trecut, a existat aici un sistem de irigaţii foarte bine pus la punct. După 1989 a urmat degradarea şi ruina acestui sistem. Cine să mai irige când preţul la apă şi energie era aşa de mare? De, economie de piaţă şi preţuri libere, ce să vă spun! Apoi, încet, încet, au început să apară încercări timide de readucere la viaţă a unor porţiuni din sistem. S-a înfiinţat o societate a utilizatorilor de apă, s-au modernizat nişte staţii de irigat, s-au achiziţionat nişte echipamente pentru reţeaua subterană şi… cam atât. Costurile extrem de mari la apă şi energie electrică i-a făcut pe mulţi să renunţe şi totul stătea să alunece iarăşi pe panta ruinei. Abia în ultimul timp se simte din nou un interes pentru irigaţii. Dar este nevoie ca oamenii să acţioneze mai hotărât în direcţia asocierii – un îndemn pe care în repetate rânduri ni l-a adresat d-l deputat Alexandru Stănescu. Numai prin asociere vom putea accesa mai uşor fonduri europene şi vom putea face din nou funcţional sistemul de irigaţii din Vişina.

–          În noiembrie, anul trecut, aţi distribuit primele cărţi funciare…

–          Da, în noiembrie 2017 am înmânat locuitorilor comunei, gratuit, peste 6.000 de cărţi funciare, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. În prezent, am finalizat cadastrul general pe ambele componente, intravilan şi extravilan, şi suntem la stadiul de emitere a tuturor cărţilor funciare. Nu a fost deloc o muncă uşoară. A trebuit să identificăm foarte clar toate suprafeţele şi toţi proprietarii. Încă o dată am constatat cu această ocazie un lucru deja ştiut: că mulţi dintre tinerii noştri şi-au vândut terenurile moştenite de la părinţii lor şi încă la un preţ mic în comparaţie cu cel pe care-l pretind acum străinii, la revânzare: 4000-5000 de euro hectarul.

–          Aţi făcut din Vişina o localitate foarte frumoasă. În multe privinţe se apropie de condiţiile de la oraş. Şi totuşi… puţini investitori.

–          Da, acesta este un capitol la care suferim. Dacă ne pleacă tinerii, o fac pentru că în ţară la ei nu găsesc locuri de muncă bine plătite. Aşa, plătite în bătaie de joc mai găsesc ei, dar acum au alternativa locurilor de muncă din străinătate şi nu se mai angajează în orice condiţii. De asemenea, au şi alternativa deschiderii propriilor afaceri. Unii dintre tinerii noştri din Vişina chiar au reuşit în acest sens, devenindu-şi proprii investitori. Noi îi încurajăm şi-i ajutăm, punându-le la dispoziţie consultanţă şi învăţându-i să facă proiecte pe sere şi solarii, pe diferite prestări servicii, pe proiecte non-agricole. Programul „Tomata” s-a dovedit de succes. Până acum avem 30 de beneficiari. În continuare, aşteptăm lansarea sesiunilor de selecţie, prin PNDR, ca să depunem noi proiecte. Totodată, ne străduim să atragem investitori. Punerea la punct a infrastructurii localităţii, cu drumuri asfaltate, apă, canalizare, posibil în viitor şi reţea de gaze, este un prim aspect pe care eventualii investitori l-ar putea avea în vedere. Adică, dacă vin aici, să ştie că au asigurate astfel de condiţii la care se adaugă şi o serie de facilităţi fiscale, inclusiv forţă de muncă disponibilă. Toată suprafaţa de teren care a aparţinut cândva zootehniei este încă la dispoziţia Consiliului Local, aici putându-se înfiinţa oricând un parc industrial. Cei mai recenţi investitori de la noi sunt cei de la PROFI. Au înfiinţat aici un magazin şi le merge foarte bine, atrag cumpărători şi din alte comune, de pe o arie destul de largă.

–          E grea munca de primar în Vişina?

–          Cât timp ştie ce are de făcut şi are în subordine un aparat profesionist, orice primar poate privi cu detaşare înainte. Aşa cum v-am spus la începutul interviului, n-am intrat aici ca într-o pădure virgină. Am găsit nişte cărări deja croite, am mers pe ele, am croit şi eu altele, căutând să am tot timpul cerul liber deasupra mea, să văd de unde răsare soarele şi spre ce punct se îndreaptă ca să apună.

–          Vă mulţumesc, d-le primar.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here