VĂDASTRA – un nume cu adânci rezonanţe istorice

0
217

În sudul judeţului, în suprafaţă de 2.142 hectare, la o distanţă de 116 km de Slatina şi 20 km de Corabia, comuna Vădastra este formată din satul cu acelaşi nume. Până în 2004, includea şi Vişina Nouă, aceasta despărţindu-se însă şi formând o unitate de sine stătătoare. Pe teritoriul Vădastrei, pe Dealul Cişmelei şi pe Dealul Fetelor, s-au descoperit urme ale prezenţei umane încă din neolitic, uneltele descoperite aici reprezentând una dintre cele mai semnificative culturi din epoca nouă a pietrei, cultura Vădastra. Deşi din puct de vedere arheologic sunt dovezi că satul Vădastra exista pe vremea lui Mircea cel Bătrân, în izvoarele scrise apare ceva mai târziu. Hrisovul din 1 septembrie 1491, prin care Vlad Călugărul întăreşte mănăstirii Bistriţa mai multe sate, este primul izvor scris în care este menţionat şi satul Vădastra. Primul primar al Vădastrei a fost ales în 1864, odată cu schimbarea statutului din sat dependent, sat de rumâni, în sat de oameni liberi, prin împroprietărirea lor ca urmare a reformei lui Cuza. Multă vreme, Primăria a funcţionat în clădirea care acum adăposteşte CEC-ul şi Poşta. Actualul sediu al Primăriei  este este o clădire construită prin 1927-1929, care a aparţinut familiei Grigorescu. La nord, comuna Vădastra se învecinează cu Brastavăţu, la est cu Vişina, la sud şi vest cu Vişina Nouă. Evenimentul care polarizează în cea mai mare măsură atenţia tuturor locuitorilor din comună este bâlciul anual, care are loc pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru. În 1973, când în componenţa comunei era şi satul Vişina Nouă, populaţia era de 4.545 de locuitori, cei din Vădastra reprezentând 47,2%. Ultimul recensământ, cel din 2011, a înregistrat 1.449 de locuitori în Vădastra.

         Sorin Rădulescu este primar în Vădastra începând din 2008, succedându-i lui Marin Bătrânca. Atunci a câştigat alegerile ca membru al PDL. A ieşit din acest partid cu puţin timp înainte de alegerile din 10 iunie 2012, urmându-l pe deputatul Daniel Bărbulescu, exclus din PDL S-a înscris în PSD şi a câştigat următoarele alegeri, atât pe cele din 2012, cât şi, bineînţeles, pe cele din 2016. Acestea din urmă i-au adus un Consiliu Local alcătuit din 9 membri, în următoarea structură politică: 6 consilieri sunt de la PSD şi câte 1 de la PNL, UNPR şi Alianţa pentru Schimbare Olt. Viceprimar este Marin Oncică.

          Sorin Rădulescu este inginer de profesie şi pasionat de istorie, o pasiune pe care ne-a mărturisit-o de la prima noastră întâlnire. Aceasta ne-a încurajat în a-i cere să ne vorbească mai mult despre istoria locului, mai precis despre ce a însemnat această cultură Vădastra despre care am citit prima oară în manualul de liceu. Ne-a spus că ieşirea din anonimat a acestui sat s-a produs începând din 1871, când s-au descoperit aici primele vestigii ale unei civilizaţii străvechi. În mod firesc, numele satului a fost dat întregii culturi care se întinde pe un teritoriu mult mai larg, între Olt şi Jiu, cu extindere în sud-estul Munteniei, până în nord-vestul Bulgariei, limita nordică de extindere fiind oraşul Caracal. Etalonul după care se măsoară nivelul de civilizaţie străvechi este ceramica. Or, la Vădastra, s-au descoperit cantităţi mari de ceramică,   predominant în stare fragmentară, lucrată la mână, căci încă nu se descoperise roata olarului.        De asemenea, pentru că în zonă s-a derulat aşa-zisul „Experiment Vădastra”, l-am rugat pe d-l primar Sorin Rădulescu să ne vorbească despre acesta. Ne-a spus că respectivul experiment s-a derulat prin anii 2000 şi a reunit la Vădastra o adevărată „selecţionată” internaţională de cercetători, într-un proiect de arheologie experimentală, finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, prin Universitatea de Arte Bucureşti. Scopul urmărit a fost acela de a redescoperi tehnicile de olărit şi de ardere a ceramicii practicate acum 6 -7000 de ani şi de a produce ceramică neolitică cu mijloace neolitice. S-a urmărit, totodată, ca Vădastra să devină o zonă unde să se practice turismul participativ – un tip nou de turism, în plină dezvoltare pe plan mondial. Dacă în majoritatea muzeelor din lume eşti întâmpinat cu inscripţia „nu atingeţi exponatele”, ei bine, în turismul participativ se urmăreşte implicarea mai largă a senzorialităţii în înţelegerea istoriei. De pildă, la Căminul Cultural din Vădastra a fost amenajat un muzeu unde copiii nu mai sunt avertizaţi că n-au voie să atingă exponatele, dimpotrivă, sunt încurajaţi să le atingă. În acelaşi timp, s-a urmărit şi amenajarea unui arheoparc, astfel că, în 2007, s-a dat „în folosinţă”, la Vădastra, prima locuinţă neolitică.

         În comună trăieşte şi un meşter olar de renume, Ionel Cococi, al cărui meşteşug a plecat de la acel proiect internaţional, menţionat mai sus. Nu avea absolut nimic de-a face cu arta, pur şi simplu s-a oferit voluntar pe lângă echipa de cercetători, transportându-i cu maşina sa personală dintr-un loc în altul. A fost foarte atent la toate operaţiunile desfăşurate, a stat pe lângă savanţi când aceştia puneau la punct tehnicile de decorare, de ardere, de a da o formă vaselor şi acum are propriul său atelier în care realizează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra. Este exact ce voiau acei cercetători: să reînvie acest tip de ceramică. Din omul de rând care era până atunci, s-a ridicat artistul Ionel Cococi ale cărui exponate au ajuns la sediul UNESCO din Paris, la Strassbourg, la Bruxelles, dar şi în alte oraşe ale Europei, Vădastra devenind, aşadar, vizibilă nu numai în ţară. Dar în comuna Vădastra a reînviat şi un alt meşteşug, cel al cojocăriei, port-drapelul acestuia fiind artistul popular Dumitru Liceanu, prezent şi el la numeroase expoziţii din ţară şi din străinătate. Elementele decorative de pe cojoacele sale sunt la fel de vechi, amintind de portul strămoşilor noştri geto-daci. Pentru talentul său, Ministerul Culturii i-a recunoscut şi aprobat dreptul de a primi, în 2015, titlul de „Tezaur Uman Viu”.

          Rugându-l insistent să ne vorbească şi despre realizările sale personale pe linie de administraţie publică, d-l primar s-a eschivat cât a putut, rezumându-se să ne spună că primul domeniu de care s-a ocupat, de cum a devenit primar, a fost învăţământul. Şcoala din localitate, veche de peste 150 de ani, a fost prinsă într-un proiect de reabilitare, cu fonduri obţinute de la Ministerul Educaţiei şi derulate prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt. Lucrările au început în 2008, iar ultimele două clase au fost deschise elevilor în toamna lui 2011. Acum, elevii din comuna Vădastra învaţă într-o şcoală modernă, având asigurate cele mai bune condiţii. Cu greu, într-o propoziţie, ne-a mai vorbit despre Ansamblul Folcloric al primăriei Vădastra care, în luna mai a acestui an 2017, a participat la cea de-a XV-a ediţie a unui mare festival internaţional multietnic din judeţul Tulcea. Tot într-o propoziţie, ne-a mai vorbit şi despre obiceiurile vechi care s-au păstrat în Vădastra, unul dintre acestea fiind „Iordănitul”, care se practică de Sfântul Ion, când tineri colindători treziţi cu noaptea în cap colindă pe la gospodăriile celor cu numele de Ion şi le stropesc animalele şi păsările din ogradă, cu apă sfinţită de la Bobotează, ca să fie sănătoase tot timpul anului. În sfârşit, ne-am despărţit de d-l primar Sorin Rădulescu cu regretul de a nu fi putut „smulge” mai multe de la dânsul, despre realizările sale edilitare.

Constantin Smedescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here