Polițiștii vor avea mai multe drepturi

4
1049

Miercuri- 15 noiembrie 2017, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Olt, cu începere de la ora 10.00, a avut loc o conferință de presă în care au fost prezentate, pe larg, propunerile legislative din domeniul ordinii și siguranței publice pentru întărirea autorității personalului MAI. Din cadrul IPJ Olt, la conferință au participat: comisar șef de poliție Voiculescu Cristian- împuternicit adjunct al șefului inspectoratului, Comisar șef de poliție Preda Viorel- șef al Serviciului Resurse Umane, Comisar șef de poliție Popescu Marian- șef al Biroului Control Intern, Comisar de poliție Ilinca Alexandru Cătălin- șef al Serviciului Ordine Publică și comisar de poliție Sîrbu Ionuț- șef Biroul Juridic.

Întărirea autorităţii poliţistului și mărirea sancțiunilor pentru cei care vor încălca aceste legi. Asta își dorește ministrul de Interne, Carmen Dan, care a propus spre dezbatere publică un proiect legislativ. Pentru că autoritatea oamenilor legii în stradă are în prezent mult de suferit şi credibilitatea în instituţiile statului şi în puterea legii au scăzut în ochii societăţii civile, după cum au exemplificat nenumărate situaţii când poliţiştii, care aplică legea, au fost în cel mai fericit caz umiliţi, iar în cel mai rău, ucişi sau răniţi grav, cei care îi înjură pe poliţişti, ignoră amenzile sau refuză să se legitimeze vor  suporta  sancţiuni mult mai grave, decât simple amenzi sau pedepse mici în cazul dosarelor penale.

Pentru că mobilizarea, încătuşarea şi chiar uzul de armă nu sunt suficient de bine reglementate în prezent de legile care stabilesc atribuţiile poliţiştilor, poliţiştii au cerut o stabilire mai precisă a limitelor, aşa încât să poată face uz de astfel de instrumente fără echivoc şi fără teama că şi-ar putea complica situaţia, în cazul în care activitatea lor este reclamată ca abuzivă. Urmează a fi reglementate, cu mai mare precizie, regulile de utilizare a forţei fizice şi a mijloacelor din dotare. Una dintre cele mai importante măsuri se referă la mărirea amenzii pentru cei care refuză să se legitimize, de la 500 de lei 1.500 de lei. De asemenea, o persoană să poată fi reținută pentru 24 de ore, timp în care va sta la secție, iar celor care  organizează nunți și petreceri pe stradă li se va întocmi dosar penal, dacă nu se opresc la primul avertisment sau amendă. Totodată, poliţistul va avea dreptul de a intra într-o locuinţă sau în orice alt spaţiu delimitat fără mandat și să încătușeze sau să folosească pistolul din dotare dacă are indicii că acolo există cineva în pericol. Este foarte important ca autoritatea poliţistului să poată fi impusă şi prin mijloace de comunicare, atenţionări sau solicitări clare adresate persoanei, de a face sau a nu face ceva. La nivel național, faptele de ultraj au crescut cu 22%  faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă la nivelul județului Olt putem spune că avem în primele zece luni ale anului în curs un număr de 3 astfel de fapte, comparativ cu 4 câte au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut” au spus reprezentanții IPJ Olt în cadrul conferinței.

Adresarea de cuvinte jignitoare, insulte sau săvârşirea de gesturi obscene la adresa poliţistului nu sunt, în prezent, cuprinse în sfera ultrajului, care defineşte doar ameninţarea şi violenţa fizică comisă asupra omului aflat în misiune. Pentru a limita şi sancţiona astfel de comportamente întâlnite la ordinea zilei, poliţiştii cer sancţionarea penală şi a violenţei non-fizice, atâta vreme cât un comportament similar venit din partea unui om al legii este calificat de Codul Penal drept „purtare abuzivă”. Un alt aspect foarte important vizează majorarea pedepselor pentru ultraj, poliţiştii cerând inclusiv detenţia pe viaţa pentru cei vinovaţi de uciderea unui om al legii aflat în timpul serviciului.

Dacă aceste propuneri vor fi aprobate vor fi introduse alte trei noi infracțiuni:

– împiedicarea polițistului să-și exercite obligațiile de serviciu referitoare la luarea unor măsuri, pedeapsa propusă fiind închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă;

-întrebuințarea în public de cuvinte expresii ori gesturi  jignitoare sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală, pedeapsa propusă fiind închispoarea de la 3 luni la un an sau amendă.

– continuarea săvărșirii unor fapte prin care se tulbură folosința locuinței locatarilor dintr-un imobil, prin ignorarea avertismentelor lansate de agentul constatator și după aplicarea amenzii prevăzute de lege, care se va pedepsi cu cu închisoare de 3 luni  sau 2 ani.

Pachetul de propuneri a fost conturat după consultarea numeroaselor mesaje primite din partea angajaţilor ministerului şi are incidenţă asupra mai multor acte normative cu implicare asupra activităţii poliţiştilor și va fi supsus dezbaterii publice până la data de 22 noiembrie 2017.

4 COMENTARII

  1. Sa nu uitam ce s-a intamplat in perioada comunista,atunci cand militia si securitatea erau coada de topor al regimului comunist,respectiv activistii PCR.care dupa 1989 au reusit cu sprijinul lui Ion Iliescu,sa se transfigureze in Frontul Salvarii Nationale.În istoria revoltelor anticomuniste din Europa de Est și Centrală, momentul Brașov 1987 a fost de o semnificație majoră. Era o mișcare spontană a clasei muncitoare industriale, deci a acelui grup social pe care Ceaușescu și PCR pretindeau că îl reprezintă. În fapt, muncitorimea a fost, sub comuniști, o clasă asuprită feroce. Grevele erau interzise, informatorii roiau în întreprinderi, se trăia sub zodia unei permanente curbe de sacrificiu.
    Pe 30 decembrie 1987, Elena Ceaușescu, numărul doi al regimului dinastic, prim vice prom-ministru, membra a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv, șefa Comisiei de Cadre a partidului, rostea un discurs consacrat împlinirii a 40 de ani de la lovitura de stat care a dus la abolirea monarhiei constituționale. Niciun cuvânt, firește, despre tensiunile sociale din țară. Triumfalism bombastic, găunos și steril, lozinci obosite, senilitate politică. Era un spectacol dezolant al unei dictaturi decrepite. Se aplauda mecanic, dar fețele activiștilor trădau frica. Toți știau că Brașovul fusese repetiția generală, că lucrurile nu puteau continua în același stil aberant. Ceaușescu, însă, n-a priceput nimic din acele evenimente. A rămas până la sfârșit fidel modelului de cazarmă al unui socialism polițienesc. În decembrie 1989, la Timișoara, apoi la București și în celelalte orașe, revolta s-a transformat în revoluție.

  2. Tu esti cumva purtatorul de cuvant al cozilor de topor si al tortionarilor din anii 1948-1989?Daca esti,atunci priveste-te in oglinda constiintei…apoi poti sa urli la luna…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here