Ziua Porţilor deschise pe şantierul arheologic Romula -Dobrosloveni

0
321

Vineri, 22 septembrie 2017, în comuna Dobrosloveni, are loc Ziua Porților deschise pe șantierul arheologic de la Romula. Manifestarea ajunsă la a doua ediţie are ca scop promovarea descoperirilor făcute pe șantier.

 

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București al Academiei Române, Universitatea din București, Universitatea din Craiova, în parteneriat cu Consiliul Judetean Olt, Primăria Comunei Dobrosloveni și Muzeul Judeţean Olt  organizează vineri, 22 septembrie 2017, în comuna Dobrosloveni, Ziua Porților deschise pe șantierul arheoolgic de la Romula.

Programul manifestării începe la ora 11,00 cu un workshop cu tema Romula – capitala Daciei Malvensis. Proiecte şi cercetări pluri- și interdisciplinare în derulare. Evenimentul se va desfășura la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică. Membrii colectivului de cercetare, profesori și cercetători de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Universitatea din București (Facultatea de Istorie, Facultatea de Geografie, Institutul Central al Universității din București), Universitatea din Craiova, Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Materialelor din București, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Spiru Haret vor prezenta: Programul de cercetări pluri și interdisciplinare Romula – capitala Daciei Malvensis. Rezultate, probleme și perspective; Ministerul Cercetării și Inovării – UEFISCDI Proiectul PED 163/2017 – ROMBRICKS-De la cărămizile romane de la Romula la materiale moderne de restaurare. Rezultate preliminare ale investigațiilor pluridisciplinare; Ministerul Cercetării și Inovării – UEFISCDI Proiectul PN-III-P2-2.1-CI-2017-0652-Valorificarea avansată a rocii calcaroase. Investigații privind mortarul roman de la
Romula. Rezultatele din campania arheologică în derulare în anul 2017, măsuri privind conservarea fragmentelor de frescă descoperite și principii și propuneri pentru conservarea structurilor arheologice descoperite.

 

Începând cu ora 13,00 se va efectua o vizită pe situl arheologic. Clădirea cu hypocaust și frescă din epoca romană. O oră mai târziu se va vizita baza arheologică amenajată de Primăria Comunei Dobrosloveni.

Totodată, în perioada 22-23 septembrie 2017, vor avea loc prelevarea de probe biologice, eșantioane pedologice, se vor efectua fotografii și înregistrări video aeriene în zona sitului arheologic.

 

Situl arheologic de la Reșca-Romula se află la 7 km nord de Municipiul Caracal, pe teritoriul comunei Dobrosloveni din Județul Olt. În urma cercetării de teren efectuate în anul 2007, suprafața totală a sitului a fost stabilită la peste 3 040 000 mp, fiind probabil cel mai întins sit arheologic de la sud de Carpați.

 

Orașul roman Romula a fost mai întâi municipium din vremea împăratului Hadrian, apoi colonia (cel mai înalt rang al unui oraș roman) în vremea împăratului Septimius Severus. În acest oraș și-a avut reședința guvernatorul (procurator) provinicei Dacia Inferior (Malvensis). În anul 248 orașul a fost vizitat de împăratul roman Filip Arabul, care a organizat de aici o expediție împotriva barbarilor ce se pare că distruseseră acest oraș și o parte a provinciei romane. O inscripție, care se păstrează la Muzeul din Caracal, indică orașul ca fiind colonia sua, probabil datorită refacerii sale în prezența împăratului. Zidul care împrejmuia orașul, cunoscut ca fiind Zidul lui Filip Arabul, a fost distrus la scurt timp însă de barbari. În acest context, probabil, a migrat în sudul Dunării Romula, mama împăratului roman Galerius. Acesta a numit capitala sa a Imperiului roman Romulianum, după numele orasului Romula si al mamei sale.

 

Clădirea romană cu instalație de încălzire prin podea (hypocaust), care avea pereții acoperiți cu pictură în frescă cu motive geometrice și vegetale, cu panouri cu stucatură, resprezintă o descoperire de excepție, fiind cea mai spectaculoasă structură arheologică descoperită în ultimul sfert de secol în acest sit arheologic și una dintre cele mai relevante pentru epoca romană la nivel național, având în vedere cantitatea impresionantă de fragmente de tencuială pictată descoperite, care fac obiectului unui proces complex de investigare, în vederea restaurării și expunerii pentru vizitare. Această clădire, amplasată în Fortificația centrală, cu ziduri care păstrează până la 13 rânduri de cărămizi, cu o înălțime de aproape 1 m, poate fi prima structură arheologică ce poate fi conservată in situ, restaurată după cercetare sa integrală, apoi expusă spre vizitare publicului larg.

Ilie Bîzoi