Festivalul Naţional de Folclor “Lică Militaru” – prima ediţie şi primul succes de răsunet

0
80

La Drăgăneşti Olt, în seara zilei de 26 mai a.c., publicul din sala arhiplină a Casei de Cultură „Ileana Constantinescu” şi naţiunea română, prin intermediul canalului de televiziune TVR3, au fost martori la un eveniment memorabil: un festival-concurs de muzică populară, care a întrunit toate caracteristicile unui spectacol de înaltă ţinută artistică. Deşi organizat pentru prima dată, la iniţiativa primarului drăgăneştean, Pantelie Rotaru, evenimentul nu a trădat nimic din stângăciile inerente oricărui început, acest lucru datorându-se şi implicării Consiliului Judeţean Olt şi a Asociaţiei Artistice pentru Promovarea Tinerelor Talente. Dacă organizatorii şi-au dorit ca, încă de la prima ediţie, să ne convingă că acest festival va avea viaţă lungă şi se va înscrie în şirul marilor manifestări culturale naţionale, au reuşit. Nimeni nu mai poate acum să pună la îndoială că va urma şi ediţia a II-a, apoi a III-a şi aşa mai departe şi că fiecare ediţie se va bucura de aceeaşi organizare ireproşabilă.

Cei mai în vârstă, care nu şi-au petrecut tinereţea în faţa calculatorului şi a internetului, îşi aduc aminte că atunci când se organiza o horă în sat sau un bal, era un eveniment despre care se vorbea cu multe zile înainte. Iar dacă mai era anunţat şi un lăutar vestit, interesul creştea proporţional. Toată suflarea satului avea pe buze numele lui şi ardea de nerăbdare să treacă mai repede timpul. Nu l-am cunoscut direct pe marele rapsod al Câmpiei Boianului, pe Lică Militaru, dar i-am ascultat la radio cântecele şi am auzit vorbindu-se despre el cu evlavie, ca despre un sfânt. Căci numai un om care a primit har de la Dumnezeu putea să cânte precum el şi să rămână credincios cântecului tradiţional, adică folclorului autentic. N-a încercat niciodată să-l prefacă, să-l prelucreze aşa cum fac în prezent mulţi dintre aşa-zişii cântăreţi de muzică populară. A luat cântecele aşa cum veneau ele din sufletului poporului şi le-a ridicat cu vocea sa de înger muritor până în tăriile cerului. În semn de recunoştinţă şi de neuitare pentru îndrăgitul rapsod, urmaşii săi concitadini i-au organizat acest festival de anvergură naţională şi internaţională, în cadrul căruia s-au manifestat pe scenă interpreţi talentaţi din mai multe zone ale ţării. Dintre ei, au fost premiaţi cei mai talentaţi şi mai ataşaţi de valorile tradiţionale. Acest din urmă aspect a contat foarte mult, căci organizatorii au vrut să dea festivalului o orientare spre autentic, spre tradiţional. Axându-se pe selectarea şi prezentarea în concurs a unor cântece vechi, în special a celor prin care se realizează recuperarea şi readucerea în actualitate a repertoriului muzical legat de ceremonialul nunţii, organizatorii au înţeles să-l omagieze şi în acest fel pe „Nea Lică”, în inima căruia astfel de cântece ocupau un loc privilegiat. Era nelipsit de la nunţi, iar cântecele lui de nuntă au rămas în inimile tuturor celor care le-au ascultat.

Nu este aşadar deloc întâmplător că Marele Premiu şi Trofeul festivalului a fost câştigat de interpreta unui cântec de nuntă. Roxana Croitoru, din judeţul Gorj, este câştigătoarea primei ediţii a festivalului, deşi, aşa cum au subliniat toţi cei care au luat cuvântul, câştigători au fost toţi concurenţii, fie şi numai prin problemele pe care le-au pus juriului, care a trebuit să cântărească îndelung şi să discearnă cu multă greutate între premianţi. Premiile I la secţiunile „solişti vocali” şi la „solişti instrumentişti” au fost obţinute de Simona Alexandru, din judeţul Teleorman, şi, respectiv, Tudor Ciprian Vârciu, din judeţul Alba. Premiul II, la solişti vocali, a fost acordat lui Constantin Gaciu, din judeţul Olt, iar la solişti instrumentişti, lui Cătălin Pandurescu. Două Premii III, ambele la „solişti vocali”, au fost obţinute de Mădălina Mârza, din judeţul Bistriţa-Năsăud, şi Florin Mihalache, din Caraş-Severin. Cu menţiune au fost premiaţi Gabriel Ghilea Gorjanu, din judeţul Gorj, şi Constantin Oancea, din judeţul Sibiu.

După festivitatea de premiere, a urmat un concert extraordinar în care au susţinut recitaluri artişti consacraţi, foarte iubiţi de public, ridicând la maximum temperatura din sală, iar marea doamnă a cântecului popular românesc, Ileana Constantinescu, se poate declara fericită, pentru că în sala care-i poartă numele s-a întâmplat ceva care „este unicat, nu mai există în ţară un festival cu acest profil” – potrivit caracterizării făcute de d-na conferenţiar universitar Gabriela Rusu-Păsărin, preşedinta juriului. În consonanţă cu cele spuse de preşedinta juriului, urăm şi noi festivalului tinereţe fără bătrâneţe, iar organizatorilor… să o ţină tot aşa!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here