Angajații din România au la dispoziție mai multe variante prin care pot lipsi legal de la serviciu, în afara concediului anual de odihnă. Căsătoria, nașterea unui copil, decesul unei persoane apropiate sau o urgență familială provocată de boală ori accident se numără printre situațiile pentru care legislația muncii prevede reguli speciale. Nu toate aceste zile sunt însă acordate în aceleași condiții: unele sunt plătite, altele trebuie recuperate, iar pentru anumite probleme personale poate fi solicitat concediu fără plată.
Codul muncii stabilește că salariații au dreptul la zile libere plătite atunci când au loc evenimente familiale deosebite. Aceste zile nu se scad din concediul anual de odihnă. Legea nu stabilește însă, pentru toți angajații din mediul privat, același număr de zile pentru fiecare eveniment. Situațiile pentru care se acordă liber și durata acestora trebuie stabilite prin lege, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern al angajatorului.
Asta înseamnă că un salariat din mediul privat trebuie să verifice regulile existente la propriul loc de muncă înainte de a solicita zilele respective. Numărul lor poate diferi de la o companie la alta, în funcție de documentele aplicabile.
Reguli concrete există pentru anumite categorii de personal din sectorul public. Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 prevede, pentru salariații cărora li se aplică actul normativ, cinci zile de concediu plătit în cazul căsătoriei salariatului, trei zile pentru nașterea sau căsătoria unui copil și trei zile în cazul decesului soțului ori al unei rude de până la gradul al II-lea. Aceste zile se acordă la cererea angajatului.
O situație diferită apare atunci când un angajat trebuie să plece de urgență de la serviciu din cauza unei probleme grave în familie. Codul muncii îi permite să absenteze în cazul unor evenimente neprevăzute provocate de boala sau accidentul unui membru al familiei, atunci când prezența sa imediată este necesară.
În acest caz, limita este de cel mult 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Timpul în care salariatul a lipsit nu este însă oferit ca un concediu plătit suplimentar, ci trebuie recuperat. Angajatul și angajatorul stabilesc împreună modul în care va fi recuperată perioada respectivă. Totodată, angajatorul trebuie informat înainte de absență, în condițiile prevăzute de lege.
Prin urmare, cele 10 zile pentru urgențe familiale nu trebuie confundate cu zilele libere plătite acordate pentru căsătorie, nașterea unui copil sau decesul unei rude. Sunt două drepturi distincte, cu reguli diferite.
Există și posibilitatea concediului fără plată. Codul muncii prevede că salariații pot cere astfel de zile pentru rezolvarea unor situații personale. Nu există însă în Codul muncii un număr unic de zile fără plată valabil pentru toți angajații. Durata este stabilită prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern.
Și procedura efectivă de solicitare poate varia de la un angajator la altul. Regulamentul intern sau contractul colectiv poate stabili modul în care este depusă cererea și actele prin care trebuie justificat evenimentul. În funcție de situație, angajatorului îi pot fi solicitate documente care confirmă căsătoria, nașterea sau decesul.
Important pentru salariați este că zilele libere plătite acordate pentru evenimente familiale deosebite sunt separate de concediul anual de odihnă. Astfel, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege sau de regulile aplicabile la locul de muncă, angajatul nu trebuie să își consume zilele de concediu de odihnă pentru aceste evenimente.
Sursa: Digi24