Fermierii din județul Olt intră cu dificultate în campania de toamnă, după o perioadă lungă fără precipitații. Solul s-a întărit, lucrările de pregătire necesită mai multe treceri cu utilajele, iar consumul de motorină crește de la o zi la alta. În același timp, semănatul grâului și orzului nu a început încă, agricultorii așteptând ploi care să permită intervenții mai ușoare pe teren.
Potrivit informațiilor publicate de Agrobiznes, pe baza declarațiilor directorului Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi, lipsa precipitațiilor de peste o lună a făcut ca terenul să fie foarte greu de lucrat. În aceste condiții, pregătirea solului poate necesita două sau trei treceri, ceea ce înseamnă un consum suplimentar de combustibil și, implicit, costuri mai mari pentru exploatațiile agricole.
Rapița este singura cultură de toamnă la care lucrările au avansat semnificativ până acum. Din aproximativ 20.000 de hectare planificate în județ, circa 16.000 de hectare au fost deja însămânțate. Situația rămâne însă dependentă de precipitațiile din perioada următoare, pentru ca plantele să răsară și să intre în iarnă în condiții bune.
Problema apei este cu atât mai importantă cu cât, din cele aproximativ 16.000 de hectare cu rapiță, doar 300 de hectare beneficiază de irigații, în zona Băbiciu. Pentru restul suprafeței, evoluția culturii depinde aproape în totalitate de ploi.
Ion Drăgoi a explicat că precipitațiile slabe nu ar rezolva situația. Pentru o răsărire corespunzătoare a rapiței ar fi necesare aproximativ 15–20 de litri de apă pe metru pătrat, în condițiile în care sămânța a fost introdusă la o adâncime de circa 8–10 centimetri.
Pe lângă lipsa apei, agricultorii resimt tot mai mult presiunea costurilor. Motorina este scumpă, iar inputurile agricole s-au majorat, în timp ce prețurile de valorificare ale producției nu au crescut în același ritm. Directorul DAJ Olt arăta încă din august că, deși producțiile obținute la grâu au fost bune, marja fermierilor a rămas redusă din cauza cheltuielilor ridicate.
În campania de recoltare din acest an, Oltul a înregistrat rezultate bune la mai multe culturi. La floarea-soarelui, lucrările s-au încheiat cu o producție medie de aproximativ 3.000 de kilograme la hectar, iar la porumb recoltarea este aproape de final pe terenurile neirigate, unde media este estimată la 5.000–6.000 de kilograme la hectar. Pe suprafețele irigate, estimările depășesc 12 tone la hectar.
Diferența dintre terenurile irigate și cele neirigate devine astfel tot mai evidentă într-un an în care deficitul de apă influențează direct atât costurile, cât și ritmul lucrărilor agricole. Pentru fermierii din Olt, ploile din următoarea perioadă pot fi decisive pentru pornirea semănatului la grâu și orz și pentru dezvoltarea corespunzătoare a rapiței.
P.C.
