Promovarea într-o funcție de conducere nu mai reprezintă o prioritate pentru o mare parte dintre angajații din Generația Z. În locul unui salariu mai mare și al unui titlu profesional important, tot mai mulți tineri aleg stabilitatea, programul predictibil și păstrarea unui echilibru între viața personală și activitatea de la serviciu.
Schimbarea de perspectivă începe să fie resimțită și de companii, care întâmpină dificultăți în identificarea și pregătirea viitorilor manageri. Potrivit unor cercetări globale invocate de specialiști în implicarea angajaților, doar aproximativ 6% dintre tinerii din Generația Z ar fi interesați să ajungă în poziții de management superior.
Reticența față de astfel de funcții nu este determinată doar de lipsa interesului pentru promovare, ci și de modul în care tinerii percep responsabilitățile unui manager. Un post de conducere presupune atingerea obiectivelor stabilite de companie, coordonarea angajaților, rezolvarea conflictelor, motivarea echipei și asumarea rezultatelor obținute.
În același timp, echipele aflate în responsabilitatea unui singur manager au devenit mai numeroase. Dacă în trecut un coordonator avea în subordine, în medie, aproximativ șase persoane, în prezent numărul angajaților pe care trebuie să îi gestioneze poate ajunge la 12.
Această evoluție mărește presiunea asupra celor aflați în funcții de conducere. Managerii trebuie să răspundă în fața superiorilor pentru performanța departamentului, dar și să ofere sprijin permanent membrilor echipei. Responsabilitățile suplimentare, timpul mai mare acordat serviciului și riscul apariției stresului îi determină pe mulți tineri să analizeze cu atenție avantajele unei promovări.
Pentru Generația Z, evoluția profesională nu mai este legată în mod obligatoriu de ocuparea unei poziții de șef. Mulți angajați tineri preferă să se specializeze, să obțină mai multă flexibilitate sau să lucreze într-un mediu care le permite să își păstreze timpul liber, fără a prelua conducerea unei echipe.
Tendința ar putea deveni o provocare importantă pentru companiile europene, în condițiile în care populația activă este în scădere, iar numărul persoanelor disponibile pe piața muncii se reduce. Lipsa angajaților dispuși să preia responsabilități de management poate îngreuna organizarea activității și înlocuirea actualilor lideri.
Companiile ar putea fi nevoite să regândească modul în care sunt construite funcțiile de conducere. Reducerea numărului de angajați coordonați de un singur manager, împărțirea responsabilităților și oferirea unui program mai flexibil ar putea face aceste posturi mai atractive pentru generațiile tinere.
Deși inteligența artificială este utilizată pentru automatizarea unor procese și pentru analizarea informațiilor, tehnologia nu poate prelua în totalitate rolul unui manager. Conducerea unei echipe presupune empatie, comunicare, construirea relațiilor și luarea unor decizii adaptate situațiilor și nevoilor angajaților.
În lipsa unei noi generații de manageri, organizațiile riscă să se confrunte cu dificultăți tot mai mari în coordonarea echipelor. Pentru angajatori, provocarea nu va fi doar găsirea unor tineri care să accepte promovarea, ci și transformarea funcțiilor de conducere în roluri care să nu presupună sacrificarea vieții personale.
Sursa: Mediafax