Sfârșitul lunii iunie aduce unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului. Duminică, 21 iunie 2026, are loc solstițiul de vară, fenomenul care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și, totodată, cea mai lungă zi din an.
Potrivit datelor astronomice, momentul exact al solstițiului se va produce la ora 11:24. În această zi, durata luminii naturale va atinge valoarea maximă a anului, cu 15 ore și 32 de minute de lumină, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute.
Pentru mulți oameni, solstițiul de vară este asociat cu începutul vacanțelor, temperaturi ridicate și zile lungi petrecute în aer liber. Din punct de vedere astronomic însă, fenomenul reprezintă un reper important în mișcarea Pământului în jurul Soarelui și marchează schimbarea ritmului de variație a duratei zilei și nopții.
După 21 iunie, deși sezonul estival abia începe, durata zilei va începe să scadă treptat, iar nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi. Acest proces se va desfășura pe parcursul următoarelor șase luni, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, când situația va fi inversă, iar ziua va avea cea mai mică durată din an.
Explicația fenomenului este legată de înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Această înclinare face ca cele două emisfere ale planetei să primească cantități diferite de lumină pe parcursul anului, ceea ce determină succesiunea anotimpurilor și diferențele de durată dintre zile și nopți.
În momentul solstițiului de vară, Soarele ajunge la cea mai mare înălțime aparentă pe cer pentru observatorii din emisfera nordică. Tot atunci, astrul descrie cel mai lung traseu diurn al anului, ceea ce explică numărul ridicat de ore de lumină. Fenomenul este asociat și cu poziționarea Soarelui deasupra Tropicului Racului, paralela situată la aproximativ 23 de grade și jumătate latitudine nordică.
Denumirea de „solstițiu” provine din limba latină și poate fi tradusă prin expresia „Soarele stă”. Numele este inspirat de impresia că, în această perioadă, deplasarea aparentă a Soarelui pe cer își încetinește ritmul înainte de a-și schimba direcția.
În regiunile aflate la latitudini foarte ridicate, apropiate de Cercul Polar de Nord, efectele solstițiului sunt și mai spectaculoase. Acolo, crepusculul se poate prelungi pe întreaga durată a nopții, dând naștere celebrului fenomen al „nopților albe”, în care întunericul nu se instalează complet.
Solstițiul de vară rămâne unul dintre cele mai urmărite evenimente astronomice ale anului, marcând începutul oficial al verii și oferind cea mai generoasă zi în privința luminii naturale din întregul an 2026.
