Doi bărbați în vârstă de 63 și respectiv 86 de ani din Olt, au murit din cauza infecției cu virusul West Nile. În prezent numărul cazurilor confirmate cu meningită acută cu virusul West Nile în județul Olt a ajuns la 14.
Doi bărbați din Olt au murit în urma meningitei West Nile. Primul deces a fost înregistrat pe 13 august, în cazul unui bărbat de 63 de ani, din Caracal. Cel de-al doilea oltean care a decedat pe 25 august, din cauza infecției cu virusul West Nile, este un bărbat de 86 de ani din Pîrșcoveni. „Primul pacient în vârstă de 63 de ani din Caracal a fost internat in intervalul 08- 13.08.2018 la Spitalul Municipal Caracal, secția Boli Infecțioase. Deoarece încă de la internare, pacientul pe fondul unor afecțiuni cronice preexistente (hipertensiune arterială) și pe fondul înrăutățirii manifestărilor clinice, s-a suspectat un sindrom febril de etiologie neprecizată, a fost investigat în vederea detectării virusului. Rezultatul investigației: test pozitiv pentru infecția cu virusul West Nile. Evoluția stării generale a fost spre deces, certificat în data de 13.08.2018. Cel de-al doilea pacient de 86 de ani din Pîrșcoveni a fost internat în intervalul 7- 25 august 2018 la Spitalul Judetean de Urgenta Slatina, secția Boli Infecțioase. Deoarece încă de la internare, pacientul pe fondul unor afecțiuni cronice preexistente( Accident Vascular Cerebral, Parkinson, Dementa mixta, F.I.A. ), și înrăutățirii manifestărilor clinice, s-a suspectat un sindrom febril de etiologie neprecizată, a fost investigat în vederea detectării virusului. Rezultatul investigației: test pozitiv pentru infecția cu virusul West Nile. Evoluția stării generale a fost spre deces, certificat în data de 25.08.2018”,se precizează într-un comunicat de presă remis de Direcția de Sănătate Publică Olt. În perioada mai – 30 august în județul Olt au fost confirmate 14 cazuri (din care două decese) cu meningită cu virus West Nile.
Pentru reducerea numărului de îmbolnăviri cu infecția West Nile, Direcția de Sănătate Publică Olt recomandă populației: purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, daca ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Delta; utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva tânțarilor comercializate în farmacii ( DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului; împiedicarea pătrunderii țânțarilor în casă (plase protecție la ferestre/uși); utilizarea substanțelor insecticide în locuință/in jurul locuinței; utilizarea în locuință al aerului condiționat; utilizarea plaselor împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau daca dormiți în aer liber și acoperirea pătuțului copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.
Ce trebuie să știm despre țânțari?
Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte și infecția cu virusul West Nile. Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub formă adultă.
Larvele de țânțari se găsesc: în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apă care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc); în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.
Cum putem împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri; prin repararea instalațiilor de apa și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor; prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejăm de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc); prin îndepărtarea permanenta a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii;
Ilie Bîzoi
