Deputatul Mihai-Adrian Țiu, ales în județul Olt și membru al grupului parlamentar S.O.S. România, propune o serie de modificări ale modului în care sunt organizate alegerile în România, după ce a participat în calitate de observator la scrutinul parlamentar desfășurat în Rusia, în perioada 18–20 septembrie 2026. Calitatea sa de deputat și apartenența la grupul parlamentar S.O.S. România sunt confirmate de profilul oficial publicat de Camera Deputaților.
Parlamentarul spune că experiența din timpul scrutinului l-a determinat să aducă în discuție patru teme pentru sistemul electoral românesc: posibilitatea desfășurării votului pe mai multe zile, utilizarea unor urne transparente, reguli mai stricte pentru sigilarea și păstrarea urnelor și îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare.
Scrutinul rus la care face referire Țiu s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, între 18 și 20 septembrie, pentru alegerea celor 450 de membri ai Dumei de Stat. Potrivit rezultatelor anunțate ulterior de Comisia Electorală Centrală a Rusiei, Rusia Unită a obținut 57,83% din voturi și 355 de mandate. Reuters a relatat însă că alegerile s-au desfășurat într-un sistem politic puternic controlat și că majoritatea candidaților anti-război nu au fost admiși în competiție.
Una dintre ideile susținute de deputatul de Olt este analizarea posibilității ca scrutinurile din România să se desfășoare pe parcursul mai multor zile. Argumentul său este că o asemenea formulă ar putea reduce aglomerația la secțiile de vot și ar putea facilita participarea alegătorilor, în special a românilor din străinătate.
Țiu solicită și introducerea unor urne transparente și uniforme în secțiile de votare. Parlamentarul afirmă că un asemenea sistem ar permite alegătorilor, observatorilor și reprezentanților formațiunilor politice să urmărească mai ușor integritatea urnelor.
În legislația actuală privind alegerile parlamentare din România, secțiile trebuie să dispună de un număr suficient de urne, inclusiv urnă specială, iar acestea sunt amplasate în sala de vot. Materialele electorale sunt predate și verificate potrivit procedurilor stabilite de lege.
Deputatul a făcut referire în declarația sa și la o situație din Brastavățu, județul Olt, pe care a prezentat-o drept exemplu pentru necesitatea unor standarde mai clare privind urnele electorale. Această afirmație aparține parlamentarului și nu rezultă din sursele oficiale consultate pentru acest material că ea ar reprezenta concluzia unei autorități electorale sau judiciare.
O altă propunere vizează securizarea urnelor în cazul în care votarea s-ar desfășura în mai multe zile. Mihai-Adrian Țiu susține că ar trebui stabilite proceduri clare de verificare, sigilare și păstrare a acestora pe întreaga durată a scrutinului, astfel încât reprezentanții partidelor și observatorii să poată verifica respectarea regulilor.
Parlamentarul mai solicită îmbunătățirea condițiilor oferite persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, astfel încât accesul la urne să nu fie îngreunat de lipsa unor amenajări corespunzătoare.
Țiu a vorbit și despre caracteristicile buletinelor de vot, susținând că inclusiv hârtia utilizată trebuie aleasă astfel încât aplicarea ștampilei să nu genereze situații care ar putea pune sub semnul întrebării valabilitatea votului.
Deputatul precizează că nu propune preluarea în ansamblu a sistemului electoral din Rusia, ci analizarea separată a unor proceduri tehnice pe care le consideră utile. Eventualele modificări ale sistemului electoral românesc ar necesita însă schimbări legislative și ar trebui adoptate în conformitate cu Constituția și legislația electorală în vigoare.
Scrutinul rus invocat de parlamentar s-a desfășurat într-un context controversat. Pe lângă restricțiile impuse unor candidați ai opoziției, votarea a avut loc și în teritorii ucrainene controlate de Rusia, fapt criticat de Ucraina și de mai multe state occidentale.