Un loc de muncă în Spania, prezentat drept șansa la o viață mai bună, s-ar fi transformat într-o capcană pentru zeci de români. Recrutați pentru activități agricole, oamenii ar fi ajuns să muncească până la 12 ore pe zi, fără contracte și fără zile de odihnă, în timp ce aproape toate câștigurile le erau reținute. Patru membri ai unei familii de origine română sunt judecați pentru implicarea într-o presupusă rețea de exploatare, iar procurorii solicită pedepse care însumează 45 de ani de închisoare.
Procesul este programat să se desfășoare între 9 și 12 noiembrie 2026, la Tribunalul Provincial din Valladolid. În centrul dosarului se află o grupare care ar fi acționat în zona Medina del Campo, începând de la sfârșitul anului 2017 și până în primele luni ale anului 2020.
Potrivit anchetatorilor spanioli, persoanele vizate proveneau din medii defavorizate din România și acceptau ofertele de muncă în speranța unor venituri mai bune. Organizatorii le asigurau deplasarea în Spania, însă, odată ajunși la destinație, muncitorii descopereau că trebuie să achite costurile călătoriei, ale cazării și ale transportului zilnic către exploatațiile agricole.
Deși remunerația stabilită era de aproximativ 5,50 euro pe oră, procurorii susțin că lucrătorii primeau efectiv foarte puțini bani. Din câștigurile lor erau scăzute sume pentru hrană, combustibil și presupuse datorii către cei care îi recrutaseră. Numai transportul zilnic la câmp îi costa trei euro.
Programul de muncă ajungea la 9–12 ore pe zi, fără repaus săptămânal sau concedii plătite. În plus, mulți dintre români nu aveau contracte și nu erau înregistrați în sistemul de asigurări sociale din Spania.
Condițiile de cazare erau, de asemenea, precare. În unele locuințe ar fi fost înghesuite până la 20 de persoane, iar muncitorii care solicitau plata sumelor restante riscau să fie evacuați.
Ancheta a scos la iveală că gruparea ar fi coordonat simultan peste 80 de lucrători agricoli. Pentru a ascunde veniturile obținute, suspecții ar fi folosit mai multe firme fără activitate economică reală și persoane interpuse. Unii muncitori ar fi fost înregistrați în mod înșelător ca lucrători independenți, acumulând astfel datorii către sistemul spaniol de asigurări sociale.
Cercetările au început în noiembrie 2019, după o sesizare adresată unei structuri specializate a poliției spaniole în combaterea rețelelor de imigrație ilegală și a falsurilor documentare.
Verificările financiare au indicat existența unor sume de cel puțin 136.324 de euro provenite, potrivit anchetatorilor, din activități ilegale și supuse unor operațiuni de spălare a banilor. Au fost identificate și transferuri către România care depășeau 28.000 de euro.
În timpul perchezițiilor efectuate în martie 2020, autoritățile au ridicat 20.100 de euro în numerar, documente contabile și bancare, precum și evidențe referitoare la muncitorii agricoli. Totodată, au fost indisponibilizate autoturisme evaluate la peste 160.000 de euro.
Principalul inculpat, Vasile C.U., riscă 36 de ani de închisoare, fiind acuzat, printre altele, de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă, spălare de bani și apartenență la un grup infracțional. Pentru soția acestuia, Liliana G.U., procurorii solicită șapte ani de închisoare, iar ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., riscă fiecare câte un an.
În dosar mai figurează o a cincea persoană, în cazul căreia procedura a fost suspendată provizoriu până la localizarea acesteia.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorii spanioli cer despăgubiri morale de 80.000 de euro pentru fiecare victimă identificată în dosar. Sumele nu au fost încă acordate, urmând ca instanța să se pronunțe asupra solicitărilor.
Cei patru inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Sursa: Europa Press