Republica Moldova se pregătește pentru una dintre cele mai importante reorganizări administrative din ultimele decenii. Guvernul de la Chișinău propune desființarea actualelor 32 de raioane și înlocuirea lor cu trei regiuni administrative, într-o reformă care ar urma să schimbe atât structura teritorială a țării, cât și modul în care sunt gestionate serviciile publice locale.
Conceptul prezentat de premierul Vasile Tofan prevede constituirea regiunilor Nord, Centru și Sud. Regiunea Nord ar urma să reunească 11 raioane și să aibă sediul administrativ la Bălți, Regiunea Centru ar cuprinde 13 raioane și ar avea sediul la Chișinău, iar Regiunea Sud ar fi formată din șapte raioane, cu centrul administrativ la Cahul.
Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra actualul statut și nu vor fi integrate în noile regiuni, iar Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia își va menține statutul special. O situație aparte este prevăzută pentru Taraclia: actualul raion ar urma să fie reorganizat într-un municipiu de nivelul al doilea.
Schimbarea nu se limitează însă la dispariția raioanelor. Guvernul urmărește și consolidarea primăriilor, în paralel cu procesul de amalgamare a localităților. Principiul reformei este ca o parte mai mare dintre responsabilități și resurse să ajungă direct la administrațiile locale, în timp ce viitoarele regiuni ar urma să aibă un aparat administrativ mai redus și atribuții concentrate în special pe dezvoltarea regională, coordonarea proiectelor și investițiile care implică mai multe localități.
Instituțiile care oferă servicii direct comunităților nu ar urma să dispară odată cu raioanele. Bibliotecile, muzeele, casele de cultură, școlile de arte și sportive, centrele pentru tineret sau taberele aflate acum în administrarea raioanelor vor putea trece, după caz, în administrarea primăriilor în localitățile în care funcționează.
Executivul de la Chișinău susține că reorganizarea trebuie să reducă structurile administrative care se suprapun și să permită primăriilor să gestioneze mai multe resurse. În 2025, bugetele celor 32 de raioane s-au ridicat la aproximativ 9 miliarde de lei moldovenești, iar circa 77% din această sumă a fost destinată învățământului. Guvernul precizează că aceste fonduri nu vor reprezenta economii odată cu dispariția raioanelor, ci vor urma serviciile și instituțiile care vor prelua atribuțiile. Economiile ar urma să provină în principal din reducerea aparatului administrativ.
Republica Moldova a mai trecut printr-o schimbare asemănătoare. În perioada sovietică, teritoriul era organizat în raioane, iar în 1999 autoritățile au trecut la un sistem bazat pe județe. Reforma nu a rămas însă definitivă. În 2003, în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, sistemul județean a fost desființat, iar țara a revenit la organizarea pe raioane.
Actuala reformă se află însă, deocamdată, la nivel de concept. Guvernul a anunțat că vor continua consultările cu autoritățile locale și că trebuie pregătite atât legislația necesară, cât și planul de tranziție către noul sistem. Pachetul legislativ pentru implementarea reorganizării este programat să ajungă în Parlament în toamna acestui an.
Prin urmare, cele 32 de raioane nu au fost încă desființate. Schimbarea va deveni efectivă numai după adoptarea cadrului legislativ și stabilirea etapelor concrete prin care atribuțiile, patrimoniul și resursele actualelor administrații raionale vor fi transferate către noile structuri și către primării.
P.C.
Sursa: Linia Zero