Debitul Dunării continuă să scadă la valori neobișnuit de reduse pentru această perioadă a anului, iar prognozele hidrologilor indică faptul că tendința se va accentua în următoarele zile. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), fluviul înregistrează în prezent un debit de aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă la intrarea în România, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, estimată la 4.750 metri cubi pe secundă.
Estimările specialiștilor arată că până la începutul lunii august debitul va coborî spre 1.600 metri cubi pe secundă, iar în jurul datei de 4 august ar putea ajunge la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă. Dacă această prognoză se confirmă, Dunărea se va apropia de unul dintre cele mai reduse niveluri înregistrate în ultimele decenii. Recordul minim rămâne cel din 1985, când debitul la intrarea în țară a fost de 1.400 metri cubi pe secundă. Actualele valori sunt comparabile cu cele consemnate în 2005, când fluviul a coborât la aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă.
Scăderea accentuată a debitului are deja efecte asupra utilizării resurselor de apă. Pe sectorul Călărași–Cernavodă sunt menținute restricțiile pentru irigații, fiind aplicată treapta a III-a de restricții. În aceste condiții, apa este livrată agricultorilor în cantități reduse sau doar în anumite intervale orare, în funcție de disponibilitatea resursei.
Nivelul scăzut al Dunării a influențat și activitatea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Reactorul 1 a fost oprit, măsura fiind adoptată pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a Reactorului 2, în contextul diminuării debitului fluviului.
Situația este determinată de seceta severă care afectează întregul bazin hidrografic al Dunării. Potrivit evaluărilor hidrologilor, nu există perspective de îmbunătățire în perioada imediat următoare. Chiar dacă în Austria sunt estimate precipitații de aproximativ 40–50 litri pe metru pătrat până la începutul lunii august, acestea nu sunt suficiente pentru a produce o creștere semnificativă a debitelor pe sectorul românesc al fluviului.
Pe fondul temperaturilor ridicate și al nivelurilor scăzute ale apei, autoritățile monitorizează permanent și riscul dezvoltării fenomenelor de înflorire algală. Administrația Națională „Apele Române” urmărește evoluția acestui proces atât la nivel central, cât și prin administrațiile bazinale, însă, în prezent, fenomenul se menține în limite considerate normale.
Efectele secetei se resimt și pe râurile interioare. Regiuni precum Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova se confruntă în continuare cu un deficit hidrologic accentuat, iar pe mai multe cursuri de apă sunt înregistrate sectoare cu debite foarte reduse sau chiar fenomene de secare. În unele cazuri, cantitatea de apă disponibilă a coborât sub nivelul minim necesar pentru alimentarea sistemelor de irigații.
În ceea ce privește alimentarea populației cu apă, autoritățile precizează că nu au fost instituite restricții. Rezervele din principalele 40 de lacuri de acumulare rămân suficiente pentru alimentarea sistemelor centralizate, gradul de umplere al acestora permițând asigurarea consumului fără limitări în această etapă.