Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță, se arată în programul de guvernare al Guvernului Ciucă la capitolul transporturi rutiere. Astfel, în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă națională și internațională și rata mare de accidente rutiere.
Pentru soluționarea acestor probleme și o rețea rutieră de transport modernă, eficientă și sigură, investițiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice, cât și a regiunilor de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine.
Prioritățile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se vor încadra în coordonatele onorării dezideratelor ce țin de protecția vieții umane, concomitent cu asigurarea unui mediu concurențial favorabil dezvoltării sustenabile a serviciilor de transport și creșterea continuă a calității serviciilor de transport, precum și a celor conexe diferitelor moduri de transport.
Mai jos prezentăm principalele ținte ale noii guvernări în zona transporturilor rutiere:
1. Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:
– A3, Autostrada Transilvania
– A1, Autostrada Sibiu–Pitești:
– A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;
– A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2;
– DX12, Drum expres Craiova–Pitești
– Drum expres Brăila–Galați
– Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.
– Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea).
2. Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție, după cum urmează:
▪ Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni
▪ Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret
▪ Autostrada A13, Brașov – Bacău
▪ Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău
▪ Autostrada A9, Timișoara-Moravița
▪ Autostrada A3 Târgu Mureș – Brașov;
▪ Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4);
▪ Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău și Focșani;
▪ Drum expres Calafat – Lugoj;
▪ Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;
▪ Drum expres București-Târgoviște.
▪ Drum expres Suceava – Botosani
▪ Drum expres București-Alexandria
▪ Drum expres Piatra Neamt-Bacau
▪ Trans Regio Brăila-Călărași-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu
▪ Drum expres Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava
▪ Legătura A3-Aeroport Henri Coandă.
3. Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:
– Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov;
– Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autoritățile locale, respectiv cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);
– Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).
4 Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, ca de exemplu:
– continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, modernizare la 4 benzi și intervenții la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Cernica); VO Buftea; VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare și legătura Oar; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;
– Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;VO Piatra Neamț, VO Iași, VO Ștei, VO Tg. Jiu, VO Bistrița, VO Aleșd, VO Falticeni, VO Campulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei
– Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);
– Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.
5. Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I. -C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri.
6 Analizarea, în colaborare cu ministerele de resort, a oportunității și modalităților de sprijin al industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate etc).
7. Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor.
Sursă: www.cotidianul.ro
