România s-a aflat în 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, potrivit datelor Eurostat. Indicatorul arată proporția tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au părăsit sistemul de educație după cel mult învățământul gimnazial și care nu urmează niciun program de formare profesională sau continuare a studiilor.
La nivel european, 9,1% dintre tinerii din această categorie au renunțat timpuriu la educație și formare. România a depășit semnificativ media Uniunii Europene, cu o rată de 15,5%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din șase tineri se afla în această situație. La polul opus, Croația a înregistrat cel mai mic procent, de 2,1%.
Datele arată o diferență importantă între statele membre, dar și între România și ținta stabilită la nivel european. Uniunea Europeană urmărește ca, până în 2030, rata abandonului școlar timpuriu să scadă sub pragul de 9%. În 2025, 17 state membre atinseseră deja acest obiectiv, în timp ce România rămânea peste nivelul recomandat. Cele mai bune rezultate au fost consemnate în Croația, Grecia și Irlanda, iar cele mai ridicate procente au fost în România, Germania și Spania.
Fenomenul are și o dimensiune de gen. La nivelul Uniunii Europene, băieții părăsesc mai des educația și formarea profesională decât fetele. Totuși, în ultimul deceniu, procentele au scăzut pentru ambele categorii. În cazul tinerilor bărbați, rata abandonului timpuriu a coborât de la 12,5% în 2015 la 10,6% în 2025. În rândul tinerelor femei, scăderea a fost de la 9,4% la 7,5% în aceeași perioadă.
Un alt element important este mediul în care trăiesc tinerii. Datele indică diferențe între zonele urbane, suburbane și rurale. În orașele din Uniunea Europeană, rata abandonului timpuriu a fost de 8%, cel mai redus nivel dintre cele trei categorii analizate. În zonele suburbane, procentul a urcat la 10,1%, iar în mediul rural a fost de 9,6%.
România se numără printre statele în care abandonul timpuriu este puternic prezent în mediul rural. Alături de Bulgaria și Danemarca, țara noastră a înregistrat unele dintre cele mai mari ponderi ale tinerilor de 18-24 de ani din zone rurale care au încheiat educația după cel mult nivelul gimnazial și nu au continuat pregătirea prin alte forme de instruire. În același timp, România apare, alături de Spania și Germania, și în categoria statelor cu rate ridicate ale abandonului timpuriu în orașe și în zonele suburbane.
Consecințele părăsirii timpurii a școlii se reflectă direct în accesul tinerilor la piața muncii. Persoanele care nu își continuă studiile sau formarea profesională au șanse mai reduse de integrare profesională și sunt mai vulnerabile în fața șomajului sau a inactivității.
La nivelul Uniunii Europene, în 2025, 46,2% dintre tinerii care abandonaseră timpuriu educația aveau un loc de muncă. Alți 30,8% nu erau angajați, dar își doreau să lucreze, în timp ce 23,1% nu aveau loc de muncă și nici nu căutau unul.
Doar câteva state au raportat că cel puțin jumătate dintre persoanele care au părăsit timpuriu educația erau angajate. Este vorba despre Țările de Jos, Malta, Suedia, Cipru, Portugalia, Spania, Danemarca, Germania și Letonia. În cele mai multe state membre, tinerii aflați în această situație erau predominant în afara pieței muncii.
Cele mai mari procente ale persoanelor care au abandonat educația și nu erau integrate profesional au fost înregistrate în Lituania, cu 86,4%, Slovacia, cu 77,9%, Bulgaria, cu 76,7%, și Croația, cu 76,2%.
Pentru România, datele Eurostat conturează o problemă cu impact pe termen lung. Abandonul școlar timpuriu nu afectează doar parcursul individual al tinerilor, ci și capacitatea unei comunități de a-și dezvolta forța de muncă, de a reduce excluziunea socială și de a crește nivelul de calificare al populației active.
Sursa: Digi24