Cadrele didactice care ocupă funcții publice vor putea să își păstreze în continuare posturile rezervate în învățământ pe durata exercitării acestora, fără introducerea unei limite generale de cinci ani. Senatul a respins definitiv o inițiativă legislativă care urmărea modificarea acestei reguli, în condițiile în care profesorii aflați la început de carieră întâmpină dificultăți în obținerea unor posturi stabile.
Propunerea legislativă, inițiată de senatorii USR Ștefan Pălărie și Remus Negoi, prevedea ca profesorii care aleg să ocupe o funcție sau o demnitate publică să beneficieze de rezervarea catedrei pentru maximum cinci ani consecutivi. După expirarea acestei perioade, aceștia ar fi trebuit să decidă dacă revin la activitatea didactică sau continuă cariera în administrație ori politică.
Proiectul a fost respins de Senat, în calitate de cameră decizională, astfel că prevederile actuale rămân în vigoare. În consecință, persoanele care beneficiază de acest drept pot continua să își păstreze posturile rezervate pe perioada exercitării funcțiilor publice, în condițiile stabilite de legislația existentă.
Inițiatorii au argumentat că rezervarea îndelungată a catedrelor limitează posibilitățile de angajare pentru profesorii tineri. Deși activitatea didactică poate fi desfășurată temporar de alte persoane, posturile respective nu devin disponibile pentru ocuparea definitivă cât timp titularii beneficiază de dreptul de rezervare.
În susținerea propunerii, reprezentanții USR au invocat situațiile foștilor lideri politici Klaus Iohannis și Crin Antonescu, considerați exemple ale modului în care titularizarea poate fi păstrată pe parcursul unor cariere politice îndelungate. În cazul fostului președinte Klaus Iohannis, postul de profesor de fizică a rămas rezervat aproximativ 27 de ani, perioadă în care acesta a exercitat funcțiile de primar al municipiului Sibiu și, ulterior, de președinte al României.
Senatorul Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, a criticat rezultatul votului, susținând că modificarea ar fi eliminat posibilitatea menținerii unor catedre rezervate timp de decenii. În opinia sa, cinci ani reprezintă o perioadă suficientă pentru exercitarea unei funcții publice, fără afectarea pe termen lung a accesului altor profesori la posturile respective.
La rândul său, senatorul Remus Negoi a atras atenția asupra situației cadrelor didactice care lucrează ca suplinitori, în timp ce unele catedre rămân rezervate titularilor plecați în politică. Acesta consideră că persoanele care aleg să își continue activitatea într-o funcție publică pentru perioade foarte lungi ar trebui să își asume și consecințele profesionale ale acestei decizii.
Respingerea proiectului a fost susținută însă și prin argumente diferite. Reprezentanții PSD și AUR au apreciat că introducerea unei asemenea limite ar afecta drepturile profesorilor titulari care ajung în funcții publice.
Senatorul PSD Dan Cașcaval a susținut că măsura ar fi discriminatorie în raport cu alte categorii profesionale și că sistemul de învățământ poate asigura desfășurarea orelor prin încadrarea temporară a altor cadre didactice.
De asemenea, senatoarea AUR Luminița Păucean-Fernandes a argumentat că propunerea ar afecta un număr redus de posturi și nu ar rezolva problemele generale privind ocuparea catedrelor. Aceasta a atras atenția și asupra riscului ca profesorii titulari să fie descurajați să accepte funcții în administrația publică.
Disputa readuce în atenție una dintre problemele sistemului educațional românesc: diferența dintre siguranța locului de muncă pentru profesorii titulari și dificultățile întâmpinate de cadrele didactice care încearcă să obțină un post pe perioadă nedeterminată.
În lipsa modificării legislative, rezervarea catedrelor pentru persoanele care ocupă funcții publice va continua să fie reglementată de prevederile actuale. O eventuală limitare a perioadei de rezervare ar necesita inițierea și adoptarea unui nou proiect de lege.