În judeţul nostru, numărul zilierilor rivalizează cu cel al angajaţilor cu contracte pe durată nedeterminată, ceea ce vorbeşte limpede despre nivelul economic al zonei.
Starea economiei oltene rezultă nu atât din datele macro-economice, cât mai ales din registrele Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM). În judeţul nostru, mii de oameni lucrează într-o economie bazată pe o agricultură rudimentară, fără ferme mari care să cultive intensiv pământul şi care, prin urmare, nu-şi permit angajarea unor salariaţi permanenţi. Deși în evidența ITM Olt doar 3.000 de persoane sunt
înregistrate ca zilieri, numărul acestora este în realitate unul mult mai mare. Aşa se face că, în judeţul nostru, în anumite perioade, mai ales cele de vară, în care se lucrează pământul sau se recoltează, numărul zilierilor rivalizează cu cel al salariaţilor, ajungând la câteva mii. Imensa majoritate a acestora lucrează bineînţeles în agricultură.
De altfel, potrivit legislaţiei, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate etc. Oltenii care lucrează ca zilieri sunt obligaţi să plătească un impozit de 16%, calculat la suma brută pe care o primesc, în caz contrar riscând amenzi de până la 20.000 de lei. Legislația prevede însă și amenzi pentru cei care nu îi protejează pe zilieri în ceea ce priveşte activităţile prestate de zilieri în perioadele cu temperaturi extreme. În asemenea zile, angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii pentru menţinerea stării de sănătate a muncitorilor, adică reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei (2-4 litri de persoană). Nerespectarea acestor prevederi legale se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 2.500 de lei.
