Fluviul se retrage, bancurile de nisip se întind, iar întrebările rămân fără răspuns
Imaginile surprinse în aceste zile la Corabia sunt impresionante și, în același timp, îngrijorătoare. Dunărea a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani. Bancuri uriașe de nisip au ieșit la suprafață, iar în unele locuri ai impresia că fluviul poate fi traversat aproape… la pas.
Fenomenul ridică o serie de întrebări la care autoritățile trebuie să răspundă:
- Este această situație cauzată exclusiv de secetă și de lipsa precipitațiilor?
- Cât de mult contribuie lipsa lucrărilor de dragare și de întreținere a șenalului navigabil de pe malul românesc?
- De ce canalele secundare sunt colmatate și necurățate de ani de zile?
- Există o legătură între nivelul redus al apei și modul în care este gestionat debitul la Sistemul Hidroenergetic Porțile de Fier?
Specialiștii arată că nivelul Dunării este influențat de mai mulți factori: seceta prelungită din bazinul fluviului, temperaturile ridicate, evaporarea accentuată și debitele reduse venite din amonte. În același timp, lipsa dragajelor și colmatarea canalelor agravează situația în anumite sectoare, afectând navigația și ecosistemele locale.
Locuitorii din Corabia spun că nu au mai văzut de mult timp întinderi atât de mari de nisip. Pescarii și proprietarii de ambarcațiuni întâmpină dificultăți, iar activitatea din zona portuară este afectată.
Rămâne întrebarea esențială: de ce statul român nu intervine mai hotărât pentru întreținerea șenalului navigabil și a canalelor secundare? În timp ce alte state dunărene investesc constant în lucrări de întreținere, pe multe sectoare ale malului românesc problemele se repetă de la un an la altul.
Este nevoie de explicații clare din partea instituțiilor competente și de un plan concret de intervenție. Dunărea nu este doar o cale de navigație, ci și o resursă strategică pentru economie, agricultură, turism și mediu.
Fotografiile realizate la Corabia vorbesc de la sine: acolo unde altădată curgea apă navigabilă, astăzi domină nisipul.
Gazeta Oltului va urmări în continuare evoluția situației și va solicita puncte de vedere de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica, pentru ca opinia publică să primească explicații bazate pe date și fapte, nu pe presupuneri.
P.C.