Foarte recent, senatoarea liberală de Olt, d-na Siminica Mirea, adresa ministrului justiţiei următoarea întrebare: „În ce stadiu se află investiţiile preconizate a fi efectuate la noul sediu al Judecătoriei Slatina”?
Pentru o deplină cunoştinţă de cauză, le reamintim cititorilor noştri că, în 2015, între Primăria Slatina şi Ministerul Justiţiei s-a încheiat un protocol în baza căruia urma să aibă loc un schimb de clădiri, respectiv: Primăria Slatina ceda Ministerului Justiţiei clădirea în care a funcţionat multă vreme, între 1949 şi 2000, o sucursală a Băncii Naţionale a României, iar Ministerul Justiţiei ceda Primăriei Slatina clădirea în care funcţionează şi în prezent Judecătoria Slatina.
Un interes exista de ambele părţi. Primăria Slatina, aducând în sediul actualei Judecătorii o serie de servicii care acum funcţionează prin diferite locaţii răspândite prin oraş, intenţiona să concentreze în jurul Primăriei toate serviciile şi departamentele sale. Ministerul Justiţiei intenţiona să transforme fostul sediu al BNR într-o modernă Judecătorie, în acest scop angajându-se să renoveze, pe banii săi, clădirea.
Când, în 2006, Primăria Slatina a luat în patrimoniul său clădirea BNR, a luat-o cu intenţia de a-şi face aici noul sediu. Un studiu de fezabilitate a arătat însă că era nevoie de 1,5 milioane de euro pentru modernizări. În plus, era şi neîncăpătoare… Că aşa este la noi, românii: întâi tăiem şi apoi măsurăm! Prin urmare, o clădire ridicată în 1908, cu o suprafaţă construită de 750 m.p., declarată monument istoric în 2004, o bijuterie arhitectonică, se dovedea inutilă şi era lăsată în paragină. Nepăzită, fără niciun sistem de protecţie, a încăput pe mânile hoţilor, care au vandalizat-o. În plus, intemperiile şi-au spus şi ele cuvântul în completarea dezastrului: tencuială desprinsă, geamuri sparte, acoperiş deteriorat etc.
Aşa că întrebarea d-nei senator Mirea este cât se poate de legitimă. Căci, aşa cum se arată în interpelare, una dintre misiunile ministrului justiţiei este şi cea referitoare la „asigurarea condiţiilor necesare şi suficiente pentru ca cetăţenii acestei ţări să aibă, în mod facil, decent şi de bun-simţ, acces la infrastructura justiţiei din România”. Iar termenul pentru încheierea „investiţiilor preconizate”, asumat de minister încă din 2015, era iulie 2018. Adică, peste numai două-trei luni, Judecătoria Slatina ar trebui să funcţioneze efectiv în noul sediu!
Dar s-a făcut ceva până acum? În bună tradiţie românească postdecembristă, mai întâi a trebuit să aibă loc un carusel al hârtiilor, în vederea obţinerii tuturor avizelor. În aprilie 2016, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, nr.11 Oltenia a avizat proiectul de reabilitare a clădirii, proiect ce prevedea şi o extindere pe partea dinspre Muzeul de Istorie. Se estima că lucrările vor începe în al doilea trimestru al anului 2016. Dar te pui cu birocraţia românească? Abia în octombrie 2017 Ministerul Dezvoltării a dat ultima aprobare pentru restaurarea şi extinderea fostului sediu al BNR. Bineînţeles, de la aprobări la începerea lucrărilor de execuţie a mai trebuit să treacă un timp. Şi încă va mai trece…
O altă interpelare a d-nei senator, pe adresa ministrului transporturilor, a condus la montarea separatoarelor de sens pe drumul european E 574, în zona Pădurea Sarului, foarte expusă accidentelor, unde numai în 2017 şi-au pierdut viaţa 8 oameni, iar alţi 20 au suferit răni grave. Şi dacă tot s-au apucat să facă ceva pentru protejarea vieţii oamenilor, cei de la „Drumuri” au montat separatoare de sens şi în zona Valea Mare-Priseaca, pe acelaşi drum european. De unde se vede că a fost suficient ca un parlamentar cu grijă faţă de oameni să-şi facă auzită vocea. Păcat că vocea liberală nu se aude dinspre mai mulţi. Iar PNL este un partid care dispune de rezerve încă nedescoperite. D-na Siminica Mirea este doar un exemplu în acest sens.
