Pe o suprafaţă de 2964 ha, în sud-vestul judeţului, comuna Urzica este formată din satele Urzica şi Stăvaru. La nord se învecinează cu Obârşia, la est cu Vădăstriţa, la sud cu Ştefan cel Mare, iar la vest cu judeţul Dolj. Este străbătută de dumul judeţean DJ 544. În apropiere, puternic înfiptă în pământ, stă mărturie pentru eternitatea timpului pădurea Braniştea Catârilor, cea mai întinsă şi mai bătrână pădure de stejar brumăriu, declarată monument al naturii. Ambele sate ale comunei sunt atestate documentar aproape concomitent. În hrisovul din 7 noiembrie 1570, Alexandru Mircea întăreşte mănăstirii Bistriţa satul Vădastra „până unde se împreună hotaru Urzicei cu hotaru Vădăstriţei”. Numai un an mai târziu, acelaşi domnitor emite hrisovul prin care întăreşte mănăstirii Boanta ocină în satul Ustav (numele vechi al satului Stăvaru). În timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, o incursiune a turcilor a masacrat populaţia locală, aproape ştergând comuna de pe faţa pământului. În 1973, populaţia comunei era de 3.418 locuitori. În 2011 au fost înregistraţi 2.283 de locuitori. Consiliul Local este format din 11 membri, actuala structură politică arătând astfel: 7 consilieri sunt de la PNL, iar următoarele 4 formaţiuni: PSD, ALDE, UNPR şi Alianţa pentru Schimbare Olt sunt reprezentate de câte un consilier.
În 2014, oamenii din Urzica l-au votat pe preşedintele Iohannis în proporţie de 52,26 %. Iar faptul că, de mai multe mandate, comuna este condusă de un primar liberal, Ion Spiridon, arată că tradiţiile liberale nu au fost dezminţite. Şcoli, biserici, sediul Primăriei, adică toate edificiile importante din comună au fost construite în perioada interbelică, în timpul guvernărilor liberale. În comparaţie cu alte comune, în Urzica s-a format deja o clasă mijlocie, cu gospodării de câte 5-10 hectare, lucrate cu mijloace moderne, achiziţionate prin fonduri europene. S-au urmărit în special măsurile mici, de câte 7.500 de euro. În sesiunea 2007-2013, pe astfel de măsuri mici, de 7.500, de 25.000 sau, mai rar, de 40.000 de euro s-au atras în comună fonduri totalizând 1,2 milioane de euro. Sesiunea următoare, 2014-2020, a debutat cu atragerea în Urzica, numai de către un fermier, a unei sume de aproape un milion de euro, pe baza căreia fermierul respectiv, Octavian Bobică, a înfiinţat cea mai mare cultură de cătină din ţară, întinsă pe 20 de hectare. Un alt fermier, Cristian Răţoi, are acum cea mai întinsă bostănărie din zonă. Şi a pornit cu 7.500 de euro, bani europeni.
Ion Spiridon este primar în Urzica din 2004. S-a născut la 1 octombrie 1965. După studiile liceale şi efectuarea stagiului militar, a lucrat 3 ani, ca electrician, la o întreprindere din Craiova, după care s-a transferat la IELIF Olt, unde a lucrat între 1989 şi 1999, tot ca electrician. Alegerile din 2004 l-au găsit în postura de operator-calculator la o societate din comuna sa natală. A candidat şi a câştigat ca membru al Partidului Naţional Liberal. Este liberal şi în prezent, în ciuda tuturor presiunilor exercitate asupra sa din toate părţile, mai ales în toamna lui 2014, în condiţiile acelei legi a lui Ponta, care i-ar fi permis să schimbe partidul fără să-şi piardă şi mandatul. Aşa a ajuns acum ca, împreună cu primarul din Vădăstriţa, Marin Ciupitu, să se considere, în zonă, ca o insulă galbenă într-o mare roşie. De fapt, continuă o tradiţie de familie, bunicul său fiind, de asemenea, primar liberal în Urzica. „Eu când spun că sunt liberal, chiar simt acest lucru, nu sunt doar vorbe”, ne-a mărturisit la un moment dat primul edil din Urzica, vrând să sublinieze că ataşamentul său faţă de valorile şi ideile liberale vine din inimă şi că nimic nu-l poate strămuta din aceste rădăcini adânci.
Rugându-l să ne vorbească despre realizările sale edilitare, liberalul din dumnealui a reacţionat imediat, aproape instinctiv, conducând discuţia tocmai în direcţia a ceea ce înseamnă esenţa liberalismului: iniţiativa particulară. Ce a făcut domnia sa în acest sens? A ajutat tinerii din comună să-şi facă proiecte pe fonduri europene. Deci a încurajat cât a putut iniţiativa particulară, iar rezultatul este cel pe care l-am consemnat mai sus: în comuna Urzica s-a format deja o clasă mijlocie, reprezentată de cei peste 350 de mici întreprinzători care au propria lor afacere. Apoi, când ne-a spus că în Urzica un singur lucru mai lipseşte, şi anume reţeaua de gaze naturale, am înţeles că toate celelalte, în funcţie de care se măsoară gradul de civilizaţie al unei localităţi, au fost realizate. Adică, reţelele de apă şi de canalizare au trecut de mult de pe hârtie în realitatea cotidiană, aproape toate străzile din comună sunt asfaltate, au fost modernizate primăria, şcolile, căminul cultural, a fost construită o grădiniţă nouă şi amenajată o modernă bază sportivă pe care elevii şcolii gimnaziale îşi pot desfăşura orele de educaţie fizică în cele mai propice condiţii.
În legătură cu copiii, primarul Ion Spiridon ne-a asigurat că printre preocupările sale cardinale este şi cea referitoare la stimularea creşterii natalităţii. În acest sens, crede că Urzica este printre puţinele primării din ţară care a luat măsuri concrete. Este vorba de faptul că, la naştere, femeile din Urzica primesc câte 500 de lei din bugetul local, iar fiecărui nou-născut, timp de o jumătate de an, i se asigură, tot din bugetul local, o indemnizaţie lunară de 200 de lei. Şi dacă nu demult scăderea natalităţii constituia un motiv de îngrijorare, în ultimul timp, ca urmare a măsurilor luate, situaţia s-a schimbat, numărul copiilor a început să crească, lucru care se observă cel mai bine urmărindu-se efectivele de copii de la grădiniţă, care sunt în creştere. O idee într-adevăr salutară a primarului Ion Spiridon, materializată cu ajutorul Consiliului Local.
Un subiect care nu putea fi ocolit în cadrul discuţiei noastre a fost şi cel referitor la acţiunile de împădurire, ştiut fiind că Urzica se situează pe latura sud-vestică a unui Triunghi al Nisipurilor, cu vârful în Craiova şi baza între Corabia şi Bechet. Primul obstacol de care s-a lovit a constat în puternica fărămiţare a proprietăţii. A trebuit să-i lămurească pe oameni că numai unindu-şi terenurile pot rezulta parcele suficient de mari pentru a deveni păduri. În mintea oamenilor însă amintirile colectivizării încă erau vii, aşa că s-au opus, n-au vrut să renunţe nici măcar la nişte terenuri pe care nu mai creştea nimic. Cu fiecare în parte a vorbit primarul, a mers şi la biserică să le vorbească şi numai într-un târziu oamenii s-au lăsat convinşi. Acum se bucură că pe terenurile lor sterpe, unde vântul se încolăcea pe dunele de nisip şi căuta să le împingă spre zonele fertile şi spre locuinţe, este pădure. Numai într-o lună de zile, în 2006, s-au împădurit în Urzica peste 100 de hectare cu salcâmi, plopi şi alte specii rezistente la secete prelungite. În prezent, circa 350 de hectare, adică toată suprafaţa care în trecut era numai teren nisipos, dune şi grinduri, sunt acoperite cu pădure. Întrebându-l cum de s-a ajuns să se vorbească în zilele noastre despre o adevărată Sahară a Olteniei, d-l primar ne-a spus că sunt mai multe cauze, dar principala este legată tot de mâna omului. Prin anii ’70 ai secolului trecut, când s-a realizat sistemul de irigaţii Sadova-Corabia, s-au tăiat toate pădurile din zonă, lăsându-se astfel cale liberă aridizării terenurilor, creîndu-se acest triunghi al nisipurilor pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare în sudul judeţului Dolj, cu prelungiri şi în judeţul Olt.
Dintre evenimentele culturale importante care au loc la Urzica, d-l primar a menţionat festivalul-concurs judeţean de folclor „Floare de salcâm”. În 2017 a fost ediţia a VI-a, desfăşurată în 14 mai, pe baza sportivă din satul Stăvaru, ocazie cu care a avut loc şi Întâlnirea Fiilor Satului. În 2015, comuna Urzica a sărbătorit 445 de ani de atestare documentară. Ziua Comunei se sărbătoreşte în fiecare an, în prima duminică a lunii august. În ce priveşte viaţa sportivă, un loc aparte in inima locuitorilor din Urzica îl ocupă echipa de fotbal „Recolta Urzica”, la care joacă cei mai talentaţi fotbalişti din comună, aceştia reuşind, la startul ediţiei 2017-2018 a Ligii a V-a, două rezultate spectaculoase: 28-0, pe teren propriu cu Recolta Grojdibod şi 7-1, în deplasare, în disputa cu cei de la Sportul Vişina Nouă. Un start lansat, menit să conducă la o promovare spectaculoasă în liga superioară, aşa cum, de fapt, toţi locuitorii comunei Urzica, în frunte cu primarul Ion Spiridon, se gândesc să promoveze în play-off-ul unei ligi a prosperităţii, ţintind chiar şi un loc pe podium.
