– D-le primar, a trecut ceva timp din 2004, de când Bălteni este din nou comună. Ce schimbări mai importante au intervenit de atunci în viaţa locuitorilor?
– În primul mandat, 2004-2008, a trebuit să rezolv încă multe probleme transmise nouă ca moştenire de la vechiul mod de organizare administrativă, în cadrul comunei Perieţi. Devenind comună de sine stătătoare, a trebuit să ne punem la punct în legătură cu instituţiile necesare funcţionării acestei noi unităţi administrative. Nu aveam mai nimic atunci. Nici măcar o clădire ca sediu de Primărie nu aveam. Am trecut imediat la elaborarea de proiecte şi în 2008 am început construirea bazei sportive, a sistemului de alimentare cu apă, reabilitarea şcolilor, asfaltarea drumului comunal DC 95, construirea de poduri şi podeţe peste pârâul Iminog, în paralel cu lucrări de decolmatare pe cursul acestui pârâ, în scopul prevenirii inundaţiilor. Am finalizat, în 2009, inclusiv un părculeţ, amplasat în centrul comunei, pe lângă vechea Primărie, chiar dacă, în comuna noastră, suprafaţa de spaţii verzi ce revine unui locuitor este cu mult peste media pe judeţ. La doi paşi de intravilan, se răsfaţă sub cerul albastru pădurile Coşcova şi Bălţata, în suprafaţă totală de 272 hectare, reprezentând 8% din suprafaţa comunei. Au fost şi alte realizări, precum reabilitarea dispensarului şi farmaciei, iluminatul arhitectural şi ambiental la biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi multe altele, în măsura posibilităţilor noastre financiare. Numai pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă, în lungime de 13 km., finalizat în 2014, am cheltuit 28 de miliarde de lei vechi. Bineînţeles, aceşti bani au venit de la Guvernul României, în baza proiectului înaintat de noi. Numai cu bani de la bugetul local, aşa ceva ar fi fost imposibil să realizăm, veniturile noastre proprii, din colectarea de taxe şi impozite, abia ridicându-se până la o valoare de circa 2,5 miliarde de lei. De fapt, tocmai aici se relevă beneficiul ca unitate administrativă de sine stătătoare: că putem să realizăm proiecte care să ne vizeze direct şi apoi să insistăm să fie aprobate şi finanţate.
– Recapitulând, înţeleg că primele dvs proiecte au urmărit alimentarea cu apă, construirea bazei sportive, asfaltarea DC 95 şi reabilitarea instituţiilor de învăţământ. În legătură cu acestea din urmă, vă rugăm să detaliaţi.
– Am avut un proiect de modernizare a grădiniţei, pe fonduri guvernamentale, în valoare de 3 miliarde de lei vechi, s-a finalizat încă de pe la sfârşitul lui 2015, a urmat modernizarea Şcolii Gimnaziale „Ion I. Graure”. În total, avem 184 de copii, care sunt educaţi şi învaţă în condiţii corespunzătoare, cu cadre didactice calificate şi dăruite nobilei lor profesii. Mulţi dintre copiii noştri îşi demonstrează talentul artistic în cadrul Ansamblului Folcloric „Bălteanca”, adunând premii de pe la toate concursurile la care participă. Cel mai nou succes – Premiul I la Festivalul Naţional de Folclor „Crai Nou” de la Braşov, desfăşurat în perioada 6-9 iulie 2017, la secţiunea „ansambluri de dansuri folclorice, categoria clasele V-VIII”. Ansamblul este condus de d-na Luminiţa Frunză, directoarea şcolii gimnaziale, instructor fiind renumitul coregraf Alexandru Rizea. Şi, să nu uit, aş vrea să vă mai spun ceva în legătură cu biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Este una dintre cele mai frumoase biserici, cu o arhitectură deosebită, care ar putea foarte bine să fie înscrisă ca obiectiv turistic. S-a lucrat 20 de ani la ea, este mândria acestor locuitori ai Băltenilor, iar cineva, făcând o comparaţie, spunea că biserica noastră este mai impunătoare decât catedrala mitropolitană din Timişoara.
– În comuna dvs. s-a derulat şi s-a finalizat în decembrie 2015 unul dintre cele mai mari proiecte ale judeţului Olt – un centru de management integrat al deşeurilor, adică, mai simplu spus, o haldă de gunoi ecologică, menită să rezolve problema colectării şi depozitării gunoaielor la nivelul întregului judeţ. Mai întâi vă întreb: de ce la Bălteni şi nu în altă parte? Adică, a existat o raţiune suficientă în virtutea căreia s-a decis acest amplasament?
– Proiectul a fost derulat de Consiliul Judeţean Olt, prin Programul Operaţional Sectorial(POS), în valoare de 34 de milioane de euro. A fost aleasă comuna Bălteni datorită poziţiei ei oarecum centrale pe harta judeţului, dar au fost şi alte considerente, cum ar fi, de pildă, acelea că nu există în apropiere o arie naturală protejată şi nici monumente istorice sau situri arheologice care să trebuiască să fie protejate.
– Cum au primit locuitorii vestea despre implementarea acestui proiect în comuna lor? N-au existat niciun fel de temeri legate de poluare, de intensificarea traficului?
– O foarte bună comunicare cu oamenii le-a permis acestora să înţeleagă că proiectul depozitului de deşeuri are la bază cele mai bune tehnologii disponibile: impermealizare depozit, staţie de epurare levigat, sistem de colectare gaz de depozit, instalaţie de sortare – toate acestea făcând ca impactul asupra mediului să fie, practic, nul. Este o groapă de gunoi ecologică, nu afectează cu nimic, pe nimeni. În ce priveşte intensificarea traficului, da, s-a luat în seamă şi acest aspect, motiv pentru care am procedat la asfaltarea drumului comunal DC 95, cel care face legătura dintre drumul judeţean DJ 653 şi halda de gunoi. Menţionez că aceasta este amplasată la nord de calea ferată, pe o suprafaţă de 30 de hectare, iar între ea şi zona locuită se interpune pădurea Coşcova, distanţa minimă faţă de primele case fiind de 1,2 km.
– Dar avantajele, care sunt?
– Păi, să vă spun drept, singura şansă de dezvoltare a comunei noastre este legată de acest Depozit Ecologic Regional de Deşeuri. Aproape tot ce înseamnă activitate economică la noi este legat de agricultură, dar o agricultură de subzistenţă, redusă la o producţie de consum propriu, aproape nimic pentru piaţă. Înţelegând că, departe de a fi o sursă de poluare, această haldă de gunoi menajer poate reprezenta un avantaj enorm pentru comună, oamenii aşteaptă acum deschiderea ei, pentru a se putea angaja aici, fiind prevăzute peste 200 de locuri de muncă. Este cea mai mare haldă de gunoi din sud-vestul ţării, la care s-a lucrat timp de 4 ani.
– Bun, şi de ce nu se deschide odată?
– Din 2015 se aşteaptă acest moment, întârziat de faptul că, proiectul fiind menit să înlocuiască toate cele 6 gropi mai vechi ale judeţului, au existat oraşe precum Slatina sau Balş care aveau contracte pe un termen mai lung, cu alte societăţi, iar rezilierea lor presupunea costuri foarte mari. Şi aceasta, pentru că proiectul prevede un singur operator, pentru toate cele 112 unităţi administrative ale judeţului. Acum se pare că s-a intrat în linie dreaptă, dar tot nu ştiu să vă spun exact când se va deschide. Totul este să nu se conteste licitaţia pentru desemnarea operatorului.
– Cum vedeţi viitorul comunei Bălteni, d-le primar?
– În primul rând, văd o comună Bălteni în care locuitorii ei se vor bucura, pe lângă sistemul de alimentare cu apă deja realizat, şi de un sistem de canalizare. În acest sens, există un proiect depus la Compania de Apă Olt, pe fonduri europene, realizat în comun cu Perieţi şi Schitu, în acest proiect noi fiind prinşi numai cu partea de canalizare, în timp ce la ei proiectul prevede şi sistem de alimentare cu apă. Când vom începe lucrările de canalizare, vom realiza şi ultimul segment ce ne-a mai rămas din sistemul de apă, o mică porţiune de vreo 2 km în cătunul Broscari. Apoi, văd o comună cu toate cele 20 de străzi asfaltate. Pe lângă cele asfaltate până acum, urmează să implementăm un proiect ce prevede asfaltarea a încă 7 km de străzi. Proiectul este depus şi aprobat şi sperăm ca până în octombrie să începem lucrul. De asemenea, vom construi o grădiniţă nouă la Broscari, cu o sală de clasă, o sală de mese şi locuri de joacă. Avem în vedere şi construirea unui cămin cultural, iar într-o perspectivă mai largă ne putem gândi şi la introducerea gazelor naturale. Dar viziunea mea despre viitorul comunei Bălteni cuprinde şi aspecte legate de o dezvoltare economică accelerată după darea în funcţiune a haldei de gunoi. Odată funcţională această investiţie şi cu o infrastructură adecvată, eu văd comuna Bălteni devenind atractivă pentru investitori. Un investitor ar putea, de pildă, să se gândească la un proiect de de valorificare a biogazului rezultat din fermentarea controlată a deşeurilor. Altul s-ar putea gândi la valorificarea materialelor – hârtie, carton, plastic, metal – rezultate din staţia de sortare a deşeurilor, prin reciclarea lor. În orice caz, noi îi aşteptăm şi ne pregătim intens să-i primim, oferindu-le condiţiile necesare şi chiar am extins intravilanul cu peste 48 de hectare, pentru a putea fi ridicate clădiri şi locuinţe.
– Vă mulţumesc, d-le primar.
