Oltul a cheltuit 34 milioane de euro în proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt”, însă gunoiul menajer nici astăzi nu poate fi dus la Bălteni, deși a trecut ceva timp de la încheierea proiectului.
Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu a făcut unele precizări cu privire la acest subiect. Acesta a spus clar că proiectul va deveni unul funcțional după ce la proiectul iniţial privind Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt, investiţie realizată cu finanţare europeană, a fost adăugată recent o prevedere nouă, referitoare la colectarea deşeurilor din poartă în poartă, deoarece în proiectul iniţial se prevedea ca deşeurile să fie colectate numai din puncte fixe de colectare, amenajate în toate localităţile din judeţ. „Este vorba despre o adăugare, adică vom avea colectare mixtă, atât din poartă în poartă cât şi la punctele fixe (platforme construite în fiecare localitate), cum a fost prevăzut iniţial în proiect”, a declarat președintele Consiliului Județean Olt. Marius Oprescu a precizat că următorul pas în vederea funcţionării sistemului de management al deşeurilor din judeţ îl reprezintă aprobarea caietului de sarcini pentru desemnarea operatorului de salubritate.
„În această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare cei care asigură asistenţa tehnică ne vor prezenta un draft al caietului de sarcini, apoi caietul de sarcini va merge în toate localităţile să-l aprobe în consiliul local. După ce îl vom avea, îl vom ridica în SEAP”, a mai afirmat preşedintele CJ Olt. Investiţiile pentru crearea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt, cofinanţate prin fonduri europene în valoare de 34 de milioane de euro, au fost finalizate în luna decembrie a anului 2015 şi de atunci au început demersurile în vederea operaţionalizării sistemului (aprobarea unui regulament al serviciului de salubritate, întocmirea unui caiet de sarcini, scoaterea la licitaţie în vederea stabilirii operatorului sau operatorilor de salubritate). Proiectul Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt a beneficiat de o finanţare nerambursabilă europeană de 34 de milioane de euro. A fost realizat un depozit ecologic la Bălteni, unde vor fi duse deşeurile colectate din toate localităţile judeţului, depozit cu o capacitate totală de 3,56 milioane de metri cubi. Prima celulă are o capacitate de 880.000 de metri cubi, suficientă pentru o perioadă de 12 ani. Tot la Bălteni au fost realizate o staţie de sortare a deşeurilor şi o staţie de tratare a levigatului. Prin acelaşi proiect au fost construite patru staţii de transfer al deşeurilor în oraşele Balş, Caracal, Corabia şi Scorniceşti şi au fost construite în judeţ 3.722 de platforme de colectare a deşeurilor menajere şi 1.975 de platforme de colectare a deşeurilor reciclabil. Au fost închise toate depozitele de deşeuri neconforme din judeţ, respectiv cele de la Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Corabia şi Balş. Au fost achiziţionate 6.450 de containere pentru colectarea deşeurilor, opt tocătoare şi 18.000 de unităţi de compostare. Transportul deşeurilor de la punctele de colectare până la staţiile de transfer sau la depozitul ecologic de la Bălteni va fi făcut de către operatori de salubritate ce vor fi selectaţi în urma unei licitaţii.
Localităţi… sufocate de gunoaie
În lipsa unui operator judeţean, în lipsa autorizaţiilor de depozitare temporară, în lipsa banilor în bugetele localităţilor, zeci de comune din Olt sunt asaltate de gunoaie. Teoretic, de ani de zile gropile de gunoi din localităţi nu mai există, legislaţia impunând închiderea acestora (2005-2009). Tot de ani de zile, în situaţiile flagrante, când trece prea mult timp de când câte un buldozer n-a mai împrăştiat munţii de gunoaie, primăria este avertizată sau amendată de Garda de Mediu. Localităţi întregi au contracte de salubrizare doar pe hârtie, în fapt fiecare gospodar depozitând gunoiul cum se pricepe. În baza proiectului de zeci de milioane de euro, gropile de gunoi vechi au fost închise, chiar şi cele care mai puteau fi folosite până în 2017 (de exemplu Balş sau Corabia). Tot ca parte componentă a proiectului s-au construit noi staţii de transfer (depozite mai mici), care nu pot fi deocamdată exploatate, pentru că nu există operator. Aşa s-a ajuns ca în oraşe, pe lângă groapa vechede gunoi, închisă, şi staţia de transfer, nefolosită, să se înfiinţeze depozite temporare, şi acestea deocamdată neautorizate. Aici ajung deşeurile menajere din oraşe. „Situaţia nu este specifică Oltului, se întâmplă cam în toată ţara”, se mulţumesc mai toţi oficialii să spună. „Într-o perioadă de maxim cinci ani de zile intrăm într-o normalitate”, se arată optimist şeful Gărzii de Mediu Olt, Gheorghe Neacşa, care trece în revistă modul cum se realizează serviciile de salubritate în ţări unde gunoiul a devenit de multă vreme materie primă, iar cetăţeanul, co-interesat să depoziteze selectiv. Cât despre situaţia din Olt, se dau şi amenzi, dar trebuie să punem accent pe conştientizare, ar fi concluzia, şeful Gărzii ferindu-se să spună, pe româneşte, că nu-i poţi amenda pe edili sau pe cetăţeni la nesfârşit, atâta vreme cât nu le dai alternative.
Pe viitor autoritățile ne asigură că vom intra într-o normalitate
Patru ani a durat ca judeţul Olt să aibă un depozit ecologic pentru gunoiul menajer, cu o capacitate de 880.000 metri cubi, unul care să înlocuiască toate cele şase gropi vechi de gunoi. S-a făcut la Bălteni, tot acolo s-au mai făcut şi o staţie de sortare şi una de tratare levigat. Alte patru staţii de transfer s-au construit în Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti, s-au construit 3.722 platforme de colectare a deşeurilor menajere în întreg judeţul şi 1.975 platforme de colectare a deşeurilor reciclabile. S-au închis, cum spuneam, depozitele urbane neconforme, s-au achiziţionat 6.450 containere, opt tocătoare şi 18.000 unităţi de compostare. „Vom avea un judeţ mai curat şi mai confortabil”, dau asigurări mai marii județului.
În consecință până una alta situația pare că va intra într-o normalitate dar când se va întâmpla exact acest lucru rămâne încă un mister. Termene concrete nu se implică nimeni să dea, așadar vom vedea pe viitor cum vor evolua lucrurile.
Cristina Ciocan
