La numai 5 km vest de Slatina, la intersecţia drumului european E 574 (sau DN 65), cu drumul naţional DN 64, care face legătura cu Caracal şi Râmnicu Vâlcea, comuna Găneasa are o suprafaţă de 57,5 km pătraţi. Este formată din satele Găneasa, Dranovăţu, Grădiştea, Izvoru şi Oltişoru. Prin comună trece pârâul Oltişor. La nord se învecinează cu Pleşoiu, la nord-est, Curtişoara, la est, municipiul Slatina şi comuna Slătioara, la sud, Piatra Olt, iar la vest, comunele Bobiceşti şi Morunglav. Satul Dranovăţ a fost menţionat pe la 1517-1521, în acte prin care Neagoe Basarab întărea proprietăţi în acest sat. La 12 mai 1529, este menţionat şi satul Găneasa, în hrisovul prin care Moise Vodă întăreşte mănăstirii Bistriţa acest sat pe care Pîrvu ban ceruse să fie dat mănăstirii, după moartea sa. În documentul din 18 aprilie 1533, Vlad Vintilă întăreşte mănăstirii Cutlumuz, de pe muntele Athos, mai multe sate între care şi satul Izvoru. Satul Grădiştea apare în documentul din 3 august 1594, odată cu mai multe sate care erau dăruite de Mihai Viteazu lui Stănilă postelnic. În 1973, în Găneasa trăiau 5.338 de oameni. Recensământul din 2011 a înregistrat 3.775 de locuitori.
Din 2012, primar în comuna Găneasa este Dumitru Costea. În 2012, era membru al PDL. A trecut la PSD în 2014, profitând de acea ordonanţă a Guvernului Ponta, care le permitea primarilor să treacă la un alt partid fără să-şi piardă mandatul. Însuşi şeful PDL, Darius Vâlcov, trecând la PSD, a trecut şi domnia sa, „pentru că nu mai avea cu cine să facă politică de dreapta”. Dumitru Costea s-a născut la 31 august 1960, în Găneasa. A urmat Liceul Silvic din Râmnicu Vâlcea şi a lucrat, ca tehnician silvicultor, la Ocolul Balş, în perioada 1979-1994. În 1994 s-a privatizat. Şi-a condus propria afacere până în 2012, când a fost ales primar. În actualul mandat 2016-2020, Consiliul Local este alcătuit din 9 membri PSD, ceilalţi 5 consilieri fiind, câte unul, de la PNL, PMP, UNPR şi un independent. Viceprimar este Emil Dincă.
– D-le primar, aţi fost 15 ani în slujba pădurii. Chiar dacă au trecut mulţi ani de când „aţi ieşit din pădure”, dacă-mi permiteţi să mă exprim aşa, nu vă încearcă, măcar uneori, nostalgia pădurii?
– Sigur că da! Nu ştiţi cum e cu dragostea dintâi? Nu se uită niciodată. De mic mi-a plăcut pădurea, m-a fascinat verdele ei crud şi primenitor, umbrele negre ale pădurilor bătrâne, parcă bătute în piatra timpului, tăcerea şi singurătatea lor copleşitoare, sau neastâmpărul pădurilor tinere, ţâşnirea lor către viaţă şi strigătul lor de bucurie către nemărginirile albastre ale cerului. Din acest punct de vedere, Găneasa se consideră o comună privilegiată, căci are încă pădure. Pe teritoriul comunei noastre se întinde o parte din Pădurea Sarului, 22 la sută din suprafaţa ei totală de 7.006 ha, aşadar, circa 1.500 de ha. Doar nişte comune din nordul judeţului se mai pot lăuda cu o atât de mare suprafaţă de pădure. Din aceasta, cam 20% aparţine proprietarilor particulari, pentru care au titluri de proprietate şi care au înţeles să-şi exploateze pădurile lor în regim silvic. Protejăm pădurea, ţinem la ea ca la o fiinţă vie şi încercăm să ne asemuim ei în ce priveşte statornicia şi verticalitatea, sub asaltul vremurilor vitrege.
– Cum este viaţa de primar în PSD?
– Deşi convingerile mele cele mai intime sunt în continuare de dreapta, să ştiţi că am găsit în PSD foarte mulţi oameni cu care se poate sta de vorbă, oameni deloc închistaţi între nişte idei fixe, deschişi la dialog şi dispuşi să admită că şi opoziţia poate avea dreptate în unele privinţe. Tocmai pentru că în PSD am găsit oameni cu care se poate face treabă bună, m-am adaptat repede şi acum nici nu mă mai interesează ce culoare are cămaşa mea, dacă este galbenă sau roşie, am uitat de culoarea politică pentru a mă concentra pe problemele administrative ale comunei.
– În ce condiţii aţi preluat Primăria, în 2012? Cu datorii sau fără?
– D-le, nu e vorba dacă am preluat-o cu datorii sau fără, deşi au fost şi nişte datorii, dar nu mari, de circa 300 de milioane de lei vechi, o nimica toată, nu asta a fost problema. Problema a fost că n-am moştenit nimic de doamne-ajută de la predecesorul meu, iar dacă v-aş spune că am pornit de la zero aţi zice că exagerez, dar acesta e tristul adevăr. Nu exagerez deloc nici dacă vă spun că până în 2012 comuna Găneasa nu a avut primar, a avut doar grupuri de interese care au tras cât au putut din bugetul comunei.
– Dar aţi reuşit până la urmă să vă impuneţi şi să măturaţi scările Primăriei de zgura intereselor personale. A fost greu?
– Ar fi fost foarte greu, dacă nu imposibil, dacă nu aş fi avut alături tot timpul conducerea Consiliului Judeţean. Nu poţi de unul singur să cureţi o pădure de toate uscăturile. Să fii atât de aproape de Slatina şi să nu beneficiezi în niciun fel de această vecinătate… Încet-încet, am reuşit să readuc comuna la drumul normalităţii şi să o înscriu pe direcţia dezvoltării. Faptul că n-am moştenit niciun proiect nu m-a împiedicat să încep să fac eu proiecte şi să caut mijloacele pentru a le implementa.
– Care au fost proiectele dvs. cele mai importante, în primul mandat?
Cel mai important a fost unul pe bani guvernamentali, pe Ordonanţa 28. Un proiect în valoare totală de 100 de miliarde de lei vechi, împărţit pe două componente: mai întâi, introducerea alimentării cu apă în satele Găneasa, Dranovăţu şi Izvoru şi apoi, asfaltarea a 7 km de drumuri comunale. Tot în primul mandat, am mai conceput un proiect pentru asfaltarea a încă 7 km de drumuri comunale, un proiect pe fonduri europene, a cărui implementare va începe foarte curând. Pe 9 octombrie 2017 avem preconizată începerea lucrărilor. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere devenind unul dintre obictivele noastre principale, constant urmărite, am intervenit în acest sens şi cu bani de la bugetul local. Dacă în 22 de ani, după 1990, nu s-a turnat 1 m de asfalt în comuna Găneasa, noi, cu bani de la bugetul local, am reuşit să asfaltăm alţi 8 km de drumuri comunale: 3,5 km în Găneasa, 2,5 km în Dranovăţu, 1,5 km în Izvoru şi 500 de metri în Grădişte. La fel şi cu apa, care era o problemă la noi în comună. Ca să asigurăm cât de cât apa potabilă, am curăţat şi acoperit cu foişoare cele 9 fântâni stradale de pe raza localităţii, dar era o soluţie doar temporară. Trebuia neapărat introdus sistemul de alimentare cu apă şi rezolvată definitiv această problemă. În prezent, reţeaua de apă este finalizată în toată comuna, urmează mici retuşuri la gospodăria de apă şi foarte curând vom face recepţia pentru darea ei în funcţiune. De asemenea, am reabilitat cele două cămine culturale din Dranovăţu şi Izvoru şi ne-am îngrijit ca şcolile şi grădiniţele să funcţioneze în bune condiţii, asigurând reparaţiile curente, combustibilul necesar pentru încălzire etc.
– Dar pentru acest mandat, ce v-aţi propus?
– În primul rând să finalizăm canalizarea, chiar dacă, din păcate, nu se va putea în toată comuna. Pe fonduri europene avem un proiect, în valoare de un milion de euro, referitor la introducerea canalizării, cu staţie de epurare, şi în satul Dranovăţu. Prin PNDL-2 (2017-2020) avem aprobată finanţarea pentru executarea lucrărilor de extindere reţele de apă şi canal în satele Găneasa şi Grădiştea, în valoare de 1,5 milioane euro (peste 7 milioane lei noi). Tot prin PNDL-2 avem aprobate mai multe finanţări pentru lucrări de modernizare şi dotări la instituţiile şcolare din comună, după cum urmează: 5 miliarde lei pentru grădiniţa de la Dranovăţu, 12 miliarde lei pentru grădiniţa de la Găneasa, 13 miliarde lei pentru şcoala de la Dranovăţu şi 20 de miliarde lei pentru şcoala de la Găneasa. Încă un proiect de 1 milion de euro este depus la AFIR, cu punctaj maxim, pe „4.3.- drumuri de exploatare agricolă”, un proiect pentru care însă nu am primit finanţare până acum. Se zice că vor rămâne nişte surplusuri de bani de la irigaţii, situaţie în care ne putem aştepta să primim şi noi banii necesari. Alt proiect, în valoare de 500.000 de euro, se referă la modernizarea şi dotarea Căminului Cultural Găneasa. Am vrut să fac şi o sală de sport, cu 108 locuri, există proiect în acest sens, depus la CNI, dar ne-am lovit de aceeaşi problemă a banilor. Voi face tot posibilul ca până la sfârşitul mandatului să transpun în realitate şi acest proiect. Sper să nu păţesc precum cu proiectul pentru extinderea şi mansardarea unei grădiniţe. Era un proiect pe bani europeni, însă, datorită „încurcatelor căi ale Domnului”, am pierdut finanţarea şi am pierdut şi banii pe studiul de fezabilitate. A trebuit să fac alt proiect şi am mai cheltuit încă 200 de milioane de lei pe studiul de fezabilitate. Abia acum am finanţarea asigurată. Vedeţi? Nu e deloc simplu cu proiectele astea. Trebuie să baţi pe la multe uşi, să te zbaţi, iar de cele mai multe ori rezultatele nu se văd într-un singur mandat.
– Pentru tineri ce proiecte aveţi?
– Fiind foarte aproape de Slatina, cei mai mulţi dintre tinerii noştri lucrează în întreprinderi slătinene, şi-au găsit locuri de muncă stabile şi puţini se mai gândesc să plece peste mări şi ţări. Unii s-au şi întors şi vor urma şi alţii. Noi îi aşteptăm cu locuri de muncă, la societăţile agricole din comună chiar este o problemă cu forţa de muncă. Cu adevărat ne străduim să le asigurăm tinerilor noştri un grad de confort cât mai satisfăcător, să aibă drumuri asfaltate, apă, canalizare şi, poate într-un viitor apropiat, şi gaze naturale. Am modernizat pentru ei căminele culturale, sper, până la urmă, să reuşesc să fac şi acea sală de sport de care v-am vorbit mai sus. Dar mă aştept şi la o implicare mai mare a cadrelor didactice din şcolile noastre, viaţa culturală din comună depinzând în mare măsură şi de modul în care profesorii şi educatorii înţeleg să se apropie de tineretul nostru şcolar nu numai cu catalogul sub braţ. Pot chiar să dau un exemplu bun în acest sens. E vorba de preotul în devenire, deocamdată profesor de religie, Ionuţ Gabriel Frăsineanu, care se ocupă de circa 20-30 de copii, pe linie artistică. În vechiul sediu al fostei primării de la Dranovăţu avem un spaţiu amenajat în care el se întâlneşte săptămânal cu copiii şi-i învaţă dans, poezie, teatru.
– Cum vă înţelegeţi cu actualul Consiliu Local?
– Să vă spun drept, dacă aveam acest consiliu în primul meu mandat, comuna Găneasa era acum cu cel puţin o treaptă mai sus pe scara dezvoltării. Am vrut, ca să vă dau numai un exemplu de modul în care am fost ţinut în loc de acel consiliu, să mut izlazul comunal în altă parte. Aveam teren de schimb în exact aceeaşi suprafaţă, nu micşoram cu nimic izlazul, doar îl mutam de lângă drumul european. Consilierii s-au opus vehement, mi-au respins proiectul. Erau acolo 11 hectare de izlaz şi acolo au rămas, în loc să-i schimbăm destinaţia şi să le dăm tinerilor căsătoriţi locuri de casă. Din păcate, acum este prea târziu. Consilierii din mandatul trecut au ţinut morţiş ca vacile să pască pe lângă drumul european, probabil ca să dea mai mult lapte. Aşadar, cu actualul Consiliu Local mă înţeleg de minune, şi atmosfera din Primărie este alta, mult mai destinsă. Cu toţii vrem să facem din comuna Găneasa un loc în care tuturor locuitorilor săi să le fie drag să trăiască.
– Vă mulţumesc, d-le primar.
