La 18 km sud de Caracal, în Câmpia Romanaţiului, comuna Rotunda ocupă o suprafaţă de 3520 hectare. Este alcătuită din satul cu acelaşi nume, care apare menţionat în documentul din 6 septembrie 1598, printre cele 23 de sate pe care Mihai Viteazu şi le întărea sieşi şi pe care, anterior, le cumpărase. Satul Rotunda apare din nou pe la 1700, în timpul lui Brâncoveanu care îşi construieşte aici conac de stupărie domnească. Comunele învecinate sunt: Redea la nord, Vlădila în nord-est, Studina la sud şi est, Bucinişu la sud şi judeţul Dolj la vest. Populaţia comunei, în 1973, era de 4.238 de locuitori. În 2011, populaţia era de 2.841 de locuitori.
Din 2008, primar în comuna Rotunda este d-l Vergil Sârbu. S-a născut în Rotunda, la 15 aprilie 1950. După absolvirea Liceului Agricol Malu Mare şi efectuarea stagiului militar, s-a angajat ca tehnician veterinar la Complexul de Porci Caracal. Aici l-a cunoscut pe fostul director, Diaconu, despre care spune că, dacă mai trăia, complexul nu ar fi fost mâncat, cu porci cu tot, de hienele postcomuniste. În perioada 1975-1978 a urmat Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne, de unde a fost repartizat la IPJ Olt, serviciul „Pază şi ordine”, ca locotenent. Cei 3 ani de pregătire la Şcoala de Ofiţeri au contat şi ca 3 ani de studii de drept, studii pe care apoi şi le-a completat la fără frecvenţă, astfel absolvind şi Facultatea de Drept. Are inclusiv studii postuniversitare, absolvite în 1986. A promovat repede şi, timp de 14 ani, a fost şeful serviciului „Pază şi Ordine”, până s-a pensionat, cu gradul de colonel. Încă destul de tânăr, nu a renunţat cu totul la activitatea specifică, drept pentru care a continuat ca şef al Corpului gardienilor publici, până la desfiinţarea acestuia, în 2006. Apoi a lucrat ca director-adjunct executiv la SC Scadt Slatina, până în 2008, când a fost ales primar în Rotunda, din partea Partidului Social-Democrat. Colaborează foarte bine cu deputatul Dan Ciocan, cu care crede că formează o echipă, în interesul cetăţenilor. În Consiliul Local, PSD are 7 consilieri, ALDE-2, PNL-1 şi PMP-1. Viceprimar este Marius Roşu.
– D-le primar, după o carieră militară la „Pază şi ordine”, desigur că această sintagmă are acum o rezonanţă deosebită în inima dvs. Sub aceste aspecte, ale pazei şi ordinei, este Rotunda o comună privilegiată?
– Orice primar trebuie să aibă, printre preocupările sale, şi pe cele referitoare la siguranţa persoanei şi a bunurilor din proprietate. Sigur că pentru mine, aceste două domenii au o semnificaţie deosebită. Dar să nu exagerăm. În comuna Rotunda există atâta pază şi ordine exact cât este nevoie pentru ca oamenii să convieţuiască în linişte şi pace. În interesul lor, pentru asigurarea acestui climat, am implementat şi un sistem de supraveghere video, cu camere de luat vederi instalate în mai multe puncte importante din comună, în baza cărora putem ţine în frâu starea infracţională, după principiul că este mai uşor să previi decât să combaţi.
– În 2016 aţi fost ales pentru al treilea mandat. Cu ce realizări i-aţi convins pe locuitorii din Rotunda?
– Păi, numai la capitolul „fonduri europene” cred că sunt unul dintre campionii pe judeţ. Am accesat până acum fonduri ce se ridică la un total de peste 6,3 milioane de euro. Aşa am reuşit să asfaltez aproape 14 km de drumuri comunale, să reabilitez şi să dotez corespunzător Căminul Cultural şi să construiesc o nouă clădire, cu dotările aferente, pentru Centrul Social din comuna noastră. Tot acest proiect integrat a însemnat 2,5 milioane de euro. Apoi, cu 60.000 de euro accesaţi prin GAL, am făcut în centrul comunei Rotunda unul dintre cele mai frumoase parcuri rurale din judeţ, întins pe circa 1 hectar, luminat electric, cu alei betonate, băncuţe, loc de joacă pentru copii, sălcii plângătoare şi alţi copaci de diferite esenţe – o adevărată oază de linişte şi recreere. Pe Măsura 1.2.5., amenajare drumuri de exploataţie agricolă, am accesat încă 1,3 milioane de euro, folosiţi la asfaltarea a circa 7 km, lucrarea fiind încă în derulare. În sfârşit, cel mai recent proiect, pe Măsura 7.2. se referă la realizarea sistemelor de apă şi canalizare, pentru care am obţinut finanţarea necesară, de 2,5 milioane de euro, şi urmează să începem lucrările. Între timp, am avut grijă să forez 5 puţuri de adâncime, pentru ca oamenii şi instituţiile publice să nu ducă lipsă de apă.
– Asta înseamnă că din veniturile proprii v-au rămas suficienţi bani pentru alte mici (sau mari?) investiţii. E adevărat?
– Da, şi am fi putut să consemnăm nişte venituri şi mai mari din taxele şi impozitele locale dacă nu am fi ratat ocazia să avem pe raza comunei noastre societatea „Dancor”. Aşa, dintr-o greşeală care nu-mi aparţine, această societate figurează cu sediul pe raza comunei Redea şi plăteşte Primăriei Redea impozite şi taxe în valoare de aproape 1 miliard de lei. O greşeală care nu mai poate fi îndreptată, de aceea nici nu ne lamentăm, am spus-o aşa, ca fapt divers. Cu bani de la bugetul local şi, în unele cazuri, ajutaţi şi de Consiliul Judeţean, am finalizat reabilitarea, modernizarea şi dotarea sediului Primăriei, precum şi construcţia sălii de educaţie fizică şi sport. De asemenea, dar cu bani guvernamentali, prin PNDR, am modernizat şi am adus la standarde europene corpul A (Sat Vechi) al şcolii generale, iar la corpul B (Sat Nou) se lucrează în prezent. Cu tot cu cei de la grădiniţă, avem vreo 320 de copii, pentru care am reuşit să achiziţionez şi un microbuz. Revenind la fondurile proprii, am renovat cele două grădiniţe, am renovat şi dotat cu mobilier fostul sediu al CAP, astfel încât aici să-şi poată desfăşura activitatea oficiul poştal şi dispensarul veterinar, am reabilitat clădirea dispensarului uman, am înfiinţat piaţa agroalimentară şi multe altele cum ar fi, ca să mai zic doar una, susţinerea financiară şi materială a echipei noastre de fotbal, Olimpia Rotunda, care tocmai a promovat şi pentru care am amenajat un frumos stadion de fotbal, iar pentru toţi pasionaţii de sport, un teren multifuncţional, cu iluminare nocturnă.
– Înţeleg că aţi avut argumente solide pentru care oamenii v-au reales. În acelaşi timp, ca în orice campanie electorală, le-aţi şi promis ceva. Ce anume?
– Am să vă spun, dar mai întâi vreau să fac precizarea că nu e vorba de promisiuni, ci de angajamente ferme, pentru care nu e loc de amânări, de ajustări sau, cel mai grav, de aruncat sub piatra funerară a uitării. Am spus că în acest mandat mă voi ocupa, în principal, de introducerea în comună a sistemelor de apă şi canalizare, dar nu voi neglija nici alte obiective precum: finalizarea lucrărilor de asfaltare pe întreaga reţea de drumuri comunale, inclusiv pe drumurile de legătură Rotunda-Vlădila şi Rotunda-Grădinile; finalizarea lucrărilor, pe fonduri guvernamentale, de renovare, amenajare şi dotare a corpului B al şcolii; achiziţionarea, pe fonduri europene, prin GAL, a unui buldoexcavator; amenajarea unei platforme de gunoi de mari dimensiuni; efectuarea cadastrului la întregul extravilan şi multe altele, în felul acesta venind în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor.
– Am înţeles că există mult tineret în comuna Rotunda. Cum reuşiţi să-i ţineţi acasă pe tineri?
– În primul rând oferindu-le oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Între 250 şi 300 dintre ei lucrează la ferma Dancor care, încă o dată o spun cu regret, se află pe raza comunei Redea. Foarte mulţi dintre tinerii noştri şi-au înfiinţat microferme şi cultivă pepeni. Din păcate, ne confruntăm şi în prezent cu lipsa de apă în anii secetoşi. Ca peste tot, s-au distrus şi la noi sistemele de irigaţii prin care, în trecut, se iriga 70% din suprafaţa agricolă a comunei. Din fericire, au mai rămas canalele şi fostele staţii, ceea ce înseamnă că pot fi repuse în funcţiune. Sunt sigur că dacă apa de irigat s-ar asigura gratuit, aşa cum se scrie în programul de guvernare al PSD, sistemele de irigaţii ar răsări ca din pământ, iar efectele în plan economic şi social ar fi imense. Ar creşte producţiile şi s-ar crea printre tineri acea emulaţie prin care tot mai mulţi s-ar decide să-şi înfiinţeze microferme, deci să rămână acasă. Şi ar rămâne şi mai mulţi, dar la noi nu prea există condiţii pentru creşterea animalelor, căci, practic, nu avem izlaz. Avem numai vreo 50 de hectare de izlaz, prea puţin pentru efectivele de animale deja existente: circa 3.000 de ovine şi caprine şi vreo 280 de bovine. E o problemă mare cu izlazul. Poate suntem singura comună din judeţ cu o atât de mică suprafaţă de izlaz. Şi nu există soluţie de viitor, căci toate suprafeţele de teren sunt deja distribuite în proprietatea oamenilor. Acum mă lupt cu proprietarii de animale să aibă grijă de ele, să nu distrugă culturile.
– Dar tinerii se mai şi distrează. Ce oportunităţi de petrecere a timpului liber le oferiţi?
– Pentru aşa ceva am construit o sală de sport la şcoală, iar la Căminul Cultural funcţionează Ansamblul de dansuri populare „Muguraşi de Romanaţi” care, deşi recent înfiinţat de mine, în 2014, a obţinut deja numeroase premii la concursurile la care a participat. De pildă, la concursul „Floarea de Tei”, de la Corabia, a obţinut de două ori Premiul I. În cadrul Ansamblului, am 13 fete care dansează căluşul mai bine decât orice băiat. Am dotat acest ansamblu, printre altele, şi cu 20 de costume de căluşar, la care am adăugat şi câteva costume ţigăneşti. Să-i vedeţi pe aceşti copii cât sunt de talentaţi şi cum joacă din toată inima, că juri că sunt profesionişti. Dar cel mai mult se distrează tinerii noştri, şi nu numai ei, de „Ziua Comunei” şi a bâlciului anual, din ziua de Sfânta Maria Mică. Până să fiu eu primar, era numai bâlciul anual, o sărbătoare care se desfăşura într-un oarece anonimat, căpătase o anumită rutină, se întâmpla mai mult în virtutea unei tradiţii, venea de la sine, după un tipar dinainte ştiut. Încă din primul meu an ca primar, am hotărât ca în ziua bâlciului să sărbătorim şi Ziua Comunei, o idee care a prins şi care a încărcat cu o notă de solemnitate vechea sărbătoare. În plus, am căutat ca de la o ediţie la alta să vin cu programe artistice cât mai atrăgătoare, cu artişti renumiţi, astfel încât cetăţenii din Rotunda şi din comunele învecinate să petreacă o zi cu adevărat de neuitat.
– Vă mulţumesc.
