Comuna Nicolae Titulescu ocupă o suprafaţă de 3059 ha, în Câmpia Boianului, la 45 de km sud-est de Slatina, pe partea dreaptă a râului Vedea. Este formată din satul Nicolae Titulescu, în trecut acesta numindu-se Tituleşti. Sub acest nume apare în recensământul din 1831 cu un număr de 33 de gospodării. Mai târziu, satul va primi numele actual de la numele marelui diplomat Nicolae Titulescu, ale cărui origini, prin familia tatălui, porneau de aici. Comuna mai cuprinde şi un cătun numit Ungurei, atestat documentar în 1660, când un anume Jipa din Buzău dăruieşte satul, ca zestre, uneia dintre fiicele sale.În 1973, populaţia satului Nicolae Titulescu reprezenta 46,7% din numărul total de 4.484 de locuitori cât număra întreaga comună, care atunci avea în componenţă şi satele Ghimpeţeni şi Ghimpeţenii Noi, care s-au separat în 2004 şi au format comuna Ghimpeţeni. După recensământul din 2011, populaţia comunei Nicolae Titulescu numără 1.271 de locuitori. Comunele învecinate sunt Crâmpoia la nord, Ghimpeţeni la est, Văleni la sud şi Stoicăneşti la vest. Casele sunt înşirate de-o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 546 A. Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, monumentele istorice Biserica Veche şi Biserica Sfântul Gheorghe, precum şi rezervaţia naturală „Pădurea Palanca” reprezintă principalele puncte de atracţie turistică.
Din 2004, primar în comuna Nicolae Titulescu este Florin Gheorghe Tiutiu. Este deci la al patrulea mandat, ceea ce spune mult în legătură cu însuşirea sa de bun gospodar, pentru care consătenii săi l-au ales de atâtea ori. Este un PSD-ist convins şi colaborează foarte bine cu un Consiliu Local în care majoritatea aparţine PSD, formată din 6 consilieri PSD, plus un consilier ALDE, opoziţiei rămânându-i celelalte două mandate. Până în 2012, eforturile primarului din Nicolae Titulescu au fost concentrate în direcţia realizării şi implementării proiectului privind introducerea sistemului de alimentare cu apă. În paralel, s-a preocupat de modernizarea sediului Primăriei, modernizarea grădiniţei, betonarea drumului comunal DC 104, ridicarea unui pod peste pârâul Dorofei, înfiinţarea pieţei agroalimentare, modernizarea terenului de minifotbal al şcolii etc. Totodată, în 2011 a înfiinţat ansamblul de jocuri populare „Dorofeiul”, cu elevi ai şcolii generale din localitate, condus de instructorul Constantin Ispas. Pentru ca acest ansamblu să-şi desfăşoare activitatea în bune condiţii, într-o primă etapă, a modernizat sala de festivităţi a şcolii, urmând ca, în a doua etapă, să fie construit un cămin cultural, cel vechi rămânând în administrarea comunei Ghimpeţeni, după separarea de Nicolae Titulescu.
Şi în mandatele următoare, până în prezent, primarul Gheorghe Tiutiu a fost iniţiatorul şi conducătorul tuturor acţiunilor menite să ridice comuna la un nivel european de civilizaţie. A extins reţeaua de apă în toată comuna, inclusiv pe izlazul comunal unde a amenajat jgheaburi pentru animale. Cu fonduri obţinute prin GAL – Vedea-Găvanu-Burdea, a amenajat un parc foarte frumos în centrul localităţii. Parcul are un teren de joacă pentru copii, un foişor, un teren de tenis, alei betonate şi totul este împrejmuit şi iluminat cu lămpi fotovoltaice. În 2015 a finalizat lucrările de modernizare la biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, căreia i s-au adăugat noi anexe: prăznicarul, o clopotniţă nouă şi un muzeu etnografic. Pe 4 octombrie 2015, biserica a fost resfinţită. Este o biserică deosebit de impunătoare, localnicii o numesc „Regina Olteniei”. Prin monumentalitatea ei, seamănă cu o catedrală. A fost construită de nişte meşteri italieni în 1896. Trebuie menţionat că în curtea acestei biserici sunt înmormântaţi 6 membri ai familiei marelui diplomat care a fost Nicolae Titulescu. Este vorba de părinţii săi, de bunici, de o mătuşă şi un unchi. În curtea bisericii este şi Monumentul Eroilor, dedicat celor care au dat jertfa supremă pentru Ţară în primul şi al doilea război mondial.
Împreună cu Ion Şofaru, primarul din comuna vecină, Văleni, Gheorghe Tiutiu a ţinut ca locuitorii din comuna sa să se bucure şi de spectacole sportive, în care scop a înfiinţat o echipă de fotbal. În 2017 a întocmit un proiect ce prevede modernizarea terenului de fotbal, cu drenaj, tribune, vestiare, iluminat şi sistem de udare a gazonului pe timp de vară. La iniţiativa sa, dar cu ajutor financiar de la Consiliul Judeţean, a fost rezolvată o problemă importantă, de fluenţă a traficului rutier, prin construirea unui pod nou, mai înalt şi mai larg, peste pârâul Strâmba, la intrarea în comună, pe DJ 546 A. Dar cea mai importantă realizare a sa din această perioadă se referă la introducerea sistemului de canalizare, lucrare finalizată în 2017. Această realizare de care beneficiază toate cele 650 de gospodării din comună îi permite ca, de acum încolo, să se concentreze pe asfaltarea tuturor drumurilor comunale. În acest sens, prin PNDL-2, a fost aprobată o sumă de 9.760.042 lei, care-i va ajunge să asfalteze 7,5 km de drumuri comunale. Tot prin PNDL-2 are aprobată şi o finanţare de 1.290.587 lei, cât va costa implementarea proiectului de modernizare şi dotare a Şcolii cu clasele I-VIII din comună.
În afara celor două mari proiecte menţionate, edilul din Nicolae Titulescu se gândeşte şi la construirea unui cămin cultural, foarte necesar pentru ca viaţa cultural-artistică din comună să dispună de o „casă” a ei, unde să se poată desfăşura în toată libertatea ei de expresie. De asemenea, un bloc de locuinţe sociale, cu 12 apartamente, care să fie oferite familiilor de tineri până în 35 de ani este un alt proiect pentru care d-l primar este dispus să lupte până când totul va ajunge „la cheie”. Dar nici drumurile de exploataţie agricolă nu au lipsit şi nu lipsesc din sfera de preocupări ale edilului. Cu fonduri proprii, a reuşit până acum să pietruiască cel mai lung dintre astfel de drumuri, cel care străbate tot câmpul comunei, de la est la vest, dar intenţioneasă să acceseze şi bani europeni, pe măsurile care se referă la drumurile de exploataţie agricolă, pentru a continua ce a început.
În legătură cu reţeaua de gaze, trebuie spus mai întâi că, în mediul rural, de obicei, sunt puţini beneficiari raportat la volumul de lucrări necesare, ceea ce face ca astfel de investiţii să nu fie prea rentabile. De aceea se şi dau foarte greu aprobările de finanţare. Greu, dar nu imposibil pentru cine înţelege să facă totul pentru concetăţenii care i-au ales şi care aşteaptă de la ei fapte, nu vorbe prin care să-şi justifice neputinţa. Prin urmare, primarii din Nicolae Titulescu, Crâmpoia, Ghimpeţeni şi Dobroteşti (comuna vecină cu Ghimpeţeni, din Teleorman) s-au asociat şi au conceput un proiect comun de introducere a gazelor naturale, tocmai în ideea de a avea cât mai mulţi potenţiali consumatori, mizând şi pe faptul că o conductă de gaze traversează Câmpia Boianului.
Bineînţeles, o discuţie cu primarul din comuna Nicolae Titulescu nu putea ocoli subiectul „Casa Memorială” ce a aparţinut familiei marelui diplomat care a dat şi numele comunei. Acum casa aparţine Academiei Române şi ar avea nevoie de nişte renovări după ce, în timpul comunismului, a fost folosită ca sediu de CAP. A devenit casă memorială după 1989, la insistenţele marelui om de suflet pentru istoria locală, care a fost Traian Zorzoliu şi care ar fi vrut să inaugureze şi un traseu cultural Drăgăneşti-Stoicăneşti-Văleni-Nicolae Titulescu-Crâmpoia-Şerbăneşti. Din 1990 nu s-a mai adus nicio îmbunătăţire la această casă. Am vrea noi, prin accesare de fonduri europene sau cu fonduri atrase prin Compania Naţională de Investiţii, dar Academia Română nu ne permite, zice că dacă vrem să intervenim în reabilitarea casei, atunci s-o cumpărăm. Or, asta este peste puterile noastre. Iată, conchide d-l primar, încă un argument pentru oportunitatea legii parteneriatului public-privat care, deşi adoptată foarte târziu, abia în decembrie 2016, este benefică pentru autorităţile locale. Pe noi ne-a încurajat în menţinerea dialogului cu Academia Română şi credem că, până la urmă, cu fonduri atrase prin Compania Naţională de Investiţii, vom putea reabilita această clădire şi, mai mult, vom putea restaura şi vechea biserică „Sfântul Nicolae”, ridicată pe la anul 1600 şi din care n-au mai rămas decât nişte ruine.
