Până la intrarea în vigoare a Regulamentului Organic, la 1 iulie 1831, menţinerea ordinii şi autorităţii în societate intra în atribuţiile unor slujbaşi domneşti. Prin Regulamentul Organic, separându-se treburile publice de cele private, s-a înfiinţat Ministerul Treburilor din Lăuntru, condus de Marele Vornic. Acesta avea în subordine întreaga poliţie şi răspundea de menţinerea ordinii publice în ţară. Din 1832, s-au înfiinţat atât la Slatina, cât şi la Caracal, primele corpuri de dorobanţi, menite să întărească forţele aflate în slujba ordinii publice. Erau împărţite în căprării, conduse de un căprar. După Unirea Principatelor, prin Legea din 1864, pentru comunele urbane şi rurale, în toate oraşele cu peste 3.000 de locuitori s-a numit câte un prefect de poliţie. Tot în 1864 s-a adoptat şi Legea poliţiei rurale. Prin legile din 1877 şi 1878 s-au reorganizat poliţiile din oraşe, dar o organizare modernă a acestora se realizează abia în 1903, odată cu Legea poliţiei generale a statului, ministru de interne fiind Vasile Lascăr.
În 1908, în Slatina, serviciul poliţiei orăşeneşti era asigurat de 1 poliţai, 1 director de poliţie, 4 subcomisari, 1 registrator, 1 comandant de sergenţi, 2 sergenţi revizori şi 40 de sergenţi pentru paza de zi şi de noapte a oraşului.
În prezent, Poliţia Română funcţionează în baza Legii nr.26/1994 şi este instituţia specializată în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor. De-a lungul timpului, poliţiştii români au făcut nenumărate dovezi că sunt „nişte santinele neobosite care păzesc viaţa, avutul şi onoarea cetăţenilor…” – am citat din Revista Poliţiei, nr.26 din 4 aprilie 1920.
– D-le comandant, cum a fost anul 2017 pentru Poliţia Judeţeană, în condiţiile în care multe cadre au ieşit la pensie?
– Într-adevăr, în anul ce a trecut, mulţi poliţişti cu experienţă și-au încheiat raporturile de serviciu cu I.P.J. Olt prin pensionare, majoritatea din rândul celor de ordine publică, deficitul de personal fiind o problemă cu care ne confruntăm, dar pentru care căutăm soluții. Problema deficitului de personal va fi rezolvată în timp, fie prin transferul unor poliţişti din alte judeţe, prin încadrarea promoţiilor de agenţi de la şcolile de profil sau a celor care au absolvit Academia de Poliţie „A.I. Cuza” sau prin organizarea de concursuri.
Trebuie făcută şi menţiunea că au fost suplimentate locurile din şcolile de agenţi de poliţie, urmând să fie pregătite două promoţii în fiecare an, alternând perioadele de şcoală cu cele de practică, iar perioada de şcolarizare a fost redusă de la doi ani la un an.
În anul 2017, s-a desfăşurat concursul pentru trecerea în corpul ofiţerilor, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt fiindu-i repartizate 8 funcţii, care au fost ocupate în totalitate iar, în prezent, sunt în desfăşurare proceduri de ocupare a unui număr de 11 posturi vacante de la nivelul inspectoratului (7 de ofiţer, 3 de agenţi, 1 post de personal contractual).
– Se simte la nivelul I.P.J. Olt un deficit de oameni cu experienţă, având în vedere schimbările petrecute la nivelul conducerii?
– Faptul că mulţi poliţişti cu experienţă au ales să se retragă la pensie a oferit poliţiştilor mai tineri ocazia să dovedească faptul că pot face faţă cu brio provocărilor pe care le oferă meseria de poliţist, fapt dovedit şi de înregistrarea unui trend descendent al infracţiunilor.
De asemenea, s-a realizat o coordonare mai eficientă a resurselor umane existente, astfel încât, până la ocuparea tuturor locurilor vacante, activitatea să se desfăşoare în parametri optimi. Asigurarea la un nivel corespunzător a dotării logistice (carburanţi, autoturisme din dotare etc.), corelată cu un potenţial uman bine pregătit profesional, au fost factorii care au influenţat pozitiv activitatea întregii unităţi şi au condus la asigurarea unui climat sigur cetăţenilor.
– Studiind statistica cu activităţile pe 2017, am constatat cu surprindere că indicatorii, comparativ cu 2016, sunt superiori, chiar în condiţiile descrise mai sus. Cum a fost posibil?
– Aşa cum aţi sesizat, indicatorii statistici ne indică faptul că am asigurat un climat corespunzător de ordine publică pe raza judeţului Olt. Acest lucru a fost posibil prin desfăşurarea unui număr mare de acţiuni punctuale, printr-o implicare corespunzătoare a tuturor poliţiştilor, printr-o abordare duală a fenomenului criminogen, atât combativ, cât şi preventiv. Un loc important l-au ocupat activităţile cu caracter preventiv, care au avut drept scop creşterea gradului de pregătire antivictimală a cetăţenilor, prin campanii de prevenire, sesiuni de instruire, proiecte educaţionale.
De asemenea, o contribuţie semnificativă la asigurarea climatului optim de ordine publică revine şi colaborării excelente cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii publice, colaborare pe care o vom consolida în acest an.
– Vizavi de conjunctura social-politică şi economică actuală, vedeţi o schimbare de atitudine în comportamentul infractorilor, în sensul că se vor teme mai mult de lege şi de poliţie?
– Apreciez că aplicarea legii trebuie să se facă la fel, indiferent de conjunctura existentă. Cei care nu respectă normele legale, vor suporta consecinţele faptelor lor, care pot fi de natură contravenţională sau chiar de natură penală.
Odată cu intrarea în vigoare în 2014 a noilor coduri penale şi de procedură penală, regimul sancţionator s-a modificat, astfel: în cazul concursului de infracţiuni, pedepsele nu au mai fost doar contopite, ci s-a aplicat acel spor de pedeapsă de o treime din restul celorlalte pedepse.
Cadrul legislativ, acţiunile punctuale ale poliţiştilor, precum şi o colaborare foarte bună cu instituţiile partenere au condus întradevăr la o scădere a numărului de infracţiuni sesizate în anul 2017 faţă de anul 2016.
– Sunteţi pregătiţi să contracaraţi fenomenul infracţional, din punctele de vedere al pregătirii cadrelor şi al legislaţiei actuale?
– Pregătirea profesională a fost o preocupare permanentă în anul ce a trecut şi este un deziderat şi pentru anul 2018. Consider că poliţiştii din cadrul instituţiei pe care o conduc sunt pregătiţi profesional corespunzător şi permanent preocupaţi de îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale.
Legislaţia a fost şi va fi într-o continuă armonizare cu deciziile Curţii Constituţionale, cu legislaţia europeană, etc., motiv pentru care pregătirea profesională a poliţiştilor eu o văd ca un lucru prioritar. Un segment important al pregătirii profesionale este şi pregătirea fizică, poliţiştii din cadrul Serviciului de Acţiunii Speciale desfăşurând activităţile în domeniul tacticii şi intervenţiei poliţieneşti cu poliţiştii din cadrul structurilor de ordine publică şi poliţie rutieră.
– Care sunt principalele direcţii de acţiune în perioada următoare: pe linia combaterii infracţiunilor, pe linia ridicării pregătirii cadrelor sau pe linia de abateri din partea cadrelor poliţiei?
– Pentru încadrarea în indicatorii de performanţă preconizaţi, pentru combaterea faptelor antisociale, mă voi axa, în perioada următoare, pe implicarea mai activă a managementului mic şi mijlociu de la nivelul I.P.J. Olt, cu accent pe:
– organizarea unor acţiuni cu forţe sporite, în sistem integrat, pentru asigurarea unui climat de siguranţă, pe raza judeţului, identificarea şi tragerea la răspundere a autorilor de infracţiuni şi prevenirea faptelor antisociale
– analizarea cauzelor generatoare de accidente rutiere şi asigurarea prezenţei active a poliţiştilor rutieri pe principalele artere de circulaţie, cu accent în zonele cunoscute cu risc rutier şi în intervalul orar cu valori ridicate de trafic. Se vor organiza acţiuni comune cu poliţiştii de ordine publică, pentru diminuarea numărului accidentelor grave şi a urmărilor acestora.
Aşa cum am mai menţionat, pregătirea profesională este un deziderat şi pentru acest an, în care vom continua şi sesiunile în domeniul tacticii şi intervenţiei poliţieneşti, efectuate de către poliţiştii din cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale, care depun eforturi deosebite în toate activităţile desfăşurate.
Managerii de la toate nivelurile vor monitoriza permanent starea şi practica disciplinară a celor din subordine, pentru a preîntâmpina producerea de incidente negative. Poliţiştii din structura de specialitate vor efectua cu rigurozitate activităţi specifice în plângerile şi sesizările formulate împotriva poliţiştilor, în legătură cu serviciul sau cu privire la încălcarea normelor de etică şi deontologie profesională.
– Care este situaţia actuală în legătură cu rezolvarea plângerilor şi sesizărilor cetăţenilor?
– Toate plângerile şi sesizările cetăţenilor sunt tratate cu maximă seriozitate, fiind dispuse măsuri de cercetare şi analiză detaliată a tuturor aspectelor sesizate.
Persoanele care se prezintă în audienţă sunt consiliate şi sprijinite în demersurile lor, potrivit competenţelor legale. Consilierea corespunzătoare a persoanelor din această categorie şi îndrumarea acestora către alte instituţii, în cazul sesizărilor ce depăşeau limitele legale ale competenţei Poliţiei, au condus la scăderea numărului de sesizări.
Consolidarea relaţiei cu comunitatea locală este un obiectiv permanent al I.P.J. Olt, existând o preocupare continuă de a acorda sprijin cetăţenilor şi de a-i transforma în parteneri în asigurarea unei climat de ordine şi siguranţă publică.
Pentru anul 2018, îmi doresc să continuăm efortul comun, al întregului colectiv de la nivelul I.P.J. Olt, în vederea garantării climatului de siguranţă în cadrul comunităţii, crearea premiselor unui mediu de afaceri licit, precum şi asigurării un trafic rutier în siguranţă, corelat cu utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale.
– Vă mulţumesc, d-le comandant.
A consemnat Constantin Smedescu
