– Sunteţi primul şi ultimul primar, până acum, al noii comune, Sârbii Măgura, născută prin „diviziune celulară” din comuna Optaşi-Măgura. Acum, care dintre cele două comune se consideră urmaşa de drept a entităţii unice, originare? Ca să vorbim în termeni fotbalistici, la care echipă e marca şi palmaresul?
– Numai că aici nu e ca în fotbal, nu e vorba de o dispută ca între Steaua lui Gigi Becali şi Steaua armatei, aceasta pe care o antrenează acum Lăcătuş. Sau ca între actuala echipă a Craiovei şi cea pe care vrea s-o reînvie Mititelu. Nu, e vorba de două comune care au propria identitate. Sunt sate diferite, cu istorii diferite. Dacă, de pildă, despre satul Optaşi începe să se vorbească abia pe timpul lui Constantin Brâncoveanu, Vităneştiul, în schimb, exista încă înainte de Mihai Viteazu. Prin urmare, fiecare cu marca şi palmaresul ei. Istoria comunei Sârbi-Măgura se confundă cu a satului Vităneşti şi a cătunelor componente.
– Dar nu era mai bine când eraţi împreună?
– Era şi nu era. Era, pentru că, împreună, formam o comunitate mai numeroasă şi multe dintre proiectele noastre pe fonduri europene nu mai erau respinse. Nu era, pentru că aceiaşi bani de la Consiliul Judeţean trebuia să-i împărţim pe toată comuna. Acum, având fiecare buget propriu, primim şi noi, şi cei de la Optaşi. Înainte, aceeaşi bucată de pâine, care nici măcar nu era mai mare, trebuia s-o împărţim. Acum, fiecare cu bucata lui de pâine.
– Care oricum este mică, bănuiesc. Nu v-ar ajunge dacă n-aţi avea şi nişte venituri locale. La cât se ridică acestea?
– La circa 3 miliarde de lei, reprezentând cam 70-75% din taxele şi impozitele care ar fi de strâns în comuna noastră. Oricum, bugetul total este unul de supravieţuire. De dezvoltare, nu poate fi vorba. Pentru proiecte mai mari, soluţia ar fi să avem un buget de dezvoltare garantat, sumele pentru dezvoltare să fie de la bun început delimitate şi garantate, să ştim de la început pe ce sume ne bazăm.
– Concret, ce priecte mai importante aţi implementat din 2004 încoace?
– Fiind o comună mică, am apelat mai degrabă la banii guvernamentali, mai siguri, chiar dacă însă vin mai greu. În aceste condiţii, am reuşit să reabilitez aproape toate drumurile, iar pentru a elimina pericolul de inundaţii, am construit poduri, podeţe şi am săpat şi consolidat şanţuri de scurgere a apelor pluviale, în toată comuna. Am încercat şi proiecte europene, dar n-am reuşit să trec nici unul, datorită punctajului mic. Totuşi, prin GAL – Ţinutul Verde, am accesat 80.000 de euro, bani cu care am modernizat Căminul Cultural, o investiţie mult dorită, având în vedere că în comuna noastră activitatea culturală este la mare cinste. Totodată, am creat şi un Centru de Zi, care deserveşte cam 15-20 de copii. Asemenea centre de zi au fost înfiinţate cu scopul de a preveni abandonul şcolar al copiilor aflaţi în situaţii de risc, marginalizarea socială şi de a contracara efectele generate de separarea copiilor de părinţi. În astfel de centre, după programul şcolar obişnuit, copiii beneficiază de activităţi de îngrijire, recreere-socializare şi consiliere în scopul de a-i ajuta pe copii să depăşească impasul social. Se oferă şi o masă caldă la prânz, în sistem de catering, cu sprijin financiar de la Consiliul Judeţean. Odată cu acest Centru, am creat şi patru noi locuri de muncă. A fost un proiect comun, la iniţiativa mea şi a primarului de la Bărăştii de Vede, unde s-a înfiinţat, de asemenea, un astfel de Centru de Zi.
– Sistemele de apă şi canalizare, în ce stadiu sunt?
– Încă din mandatul anterior am început implementarea proiectului de apă, dar este pe fonduri guvernamentale, Ordonanţa 28, şi banii ne vin foarte greu, cum am mai subliniat. Am reuşit până acum să realizăm cam 30% din reţea, adică exact la nivelul sumelor primite până acum. Din cele 12 miliarde de lei necesare, am primit 4 miliarde, fix o treime. Continuăm lucrările pe măsură ce ne vin banii. Totuşi nu este o tragedie că suntem în întârziere, căci, de bine de rău, la noi este apă, chiar dacă nu de cea mai bună calitate. Mai mult, pentru ca oamenii să nu mai bea apă din fântâni, am săpat patru foraje de mare adâncime, din care apa iese singură. Am plasat aceste fântâni arteziene în aşa fel încât oamenii din toată comuna să poată veni cu bidoanele şi să se alimenteze de aici, cu apă foarte bună. Sper însă ca până la finele anului viitor să ajungem la capăt cu reţeaua de apă şi atunci vom putea vorbi şi despre sistemul de canalizare. Să terminăm noi proiectul de apă şi apoi vom vedea cum o vom scoate la capăt şi cu canalizarea. Mai devreme sau mai târziu, ne vom apuca şi de acest proiect.
– Despre şcoli ce ne puteţi spune?
– Avem două şcoli, una cu clase de I-IV şi alta cu clase de V-VIII, plus două grădiniţe bine îngrijite şi dotate, ca şi şcolile. Cu tot cu cei de la grădiniţă, avem peste 200 de copii, de al căror viitor ne ocupăm cu toţii, adică profesorii şi Primăria. Dacă de instrucţie se ocupă, cu har, profesorii, în procesul de educaţie se implică şi Primăria, mai ales prin întreţinerea unei atmosfere favorabile dezvoltării vieţii culturale. În fiecare duminică, atunci când nu sunt nunţi, organizăm Hora Satului – o manifestare, aşadar, aproape săptămânală, cu care ocazie tineretul din comună, şi nu numai, vine în contact cu muzica populară tradiţională şi cu dansurile specifice zonei. Pentru astfel de activităţi am modernizat Căminul Cultural, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea şi formaţia „Junii Căluşari”, care participă la concursuri prin toată ţara şi ne aduc premii importante. Cea mai recentă ieşire din judeţ a fost în ziua de Înălţare, când formaţia de căluşari din Sârbii Măgura a fost invitată să participe la a XXIX-a ediţie a Festivalului Căluşului Argeşean, organizat la Stolnici, unde copii noştri au dat încă o dată măsura talentului lor. Ultima dată, copiii noştri s-au remarcat la cele două festivaluri căluşereşti, de la Slatina şi Caracal, din perioada 6-11 iunie 2017. În timp ce la Slatina marele trofeu era câştigat pentru prima oară de o formaţie de căluşari din afara judeţului, în schimb, la Caracal, marele trofeu al festivalului a fost câştigat chiar de căluşarii din Sârbii Măgura. Dar, în legătură cu ansamblul nostru de dansuri populare, trebuie să mai subliniez un lucru. În ultimul timp, faptul că instructorul George Dulescu, care este şi directorul Căminului Cultural, a introdus în programul de pregătire al dansatorilor şi artele marţiale a stârnit o mare emulaţie printre copii, care se înscriu într-un număr tot mai mare. Acest lucru ne obligă să înfiinţăm în curând şi o trupă de fete.
– Ce v-aţi propus pentru acest mandat, d-le primar?
– Vom continua asfaltarea pe toată reţeaua de drumuri comunale, sperând ca în acest mandat să ajungem să asfaltăm până la 16 km, dintr-un total de 19 km., fără drumul judeţean. Vom continua să lucrăm la reţeaua de apă, la anul va fi gata, cum am spus, în mod normal urmând să ne apucăm de canalizare. Cel mai nou, în prezent lucrăm la documentaţia unui proiect prin GAL, prin care sperăm să accesăm banii necesari realizării unui teren de minifotbal, cu gazon sintetic şi cu nocturnă, în incinta şcolii, la dispoziţia elevilor. Menţionez că avem şi un teren mare de fotbal pe care joacă tinerii din comună. De asemenea, vom continua să asigurăm întreţinerea izlazului comunal, în suprafaţă de 230 de hectare, chit că efectivele de animale se împuţinează de la un an la altul. Tineretul nu mai e interesat de această ocupaţie. Un animal, ca să-l creşti, te cam leagă de el, te cam face sclavul lui, aşa că tinerii noştri preferă să se angajeze care pe la Piteşti, care pe la Slatina… În sfârşit, avem în vedere tot ceea ce se cere pentru ca o comună să arate frumos şi curată, iar locuitorii ei să se simtă „la ei acasă”.
– Vorbeaţi, puţin mai înainte de, de un nivel al veniturilor proprii de numai 3 miliarde de lei. Păi, sunt comune cu populaţie mai puţin numeroasă, care strâng mai mult decât dvs. din taxele şi impozitele locale. Cum se explică?
– Foarte simplu. În comunele respective trebuie să fie şi nişte investitori importanţi, cu contribuţii semnificative la bugetul local. La noi, în afară de nişte societăţi agricole şi o crescătorie de porci cu patron local şi 10 angajaţi, nu avem alţi agenţi economici mai puternici, care să ne susţină bugetul.
– Vă mulţumesc
