Angajaţii din România pot beneficia de mai multe zile libere, majoritatea plătite, pe lângă cele 15 zile nelucrătoare stabilite prin lege ca sărbători legale. Aceste libere sunt prevăzute în Codul Muncii, în alte acte normative specifice sau în reglementări ale fiecărei companii.
Pe lîngă cele 15 zile libere, stabilite prin lege ca sărbători legale, un angajat are dreptul și la alte libere. Acestea sunt reglementate prin Codul Muncii, dar și prin diferite alte acte normative ori decizii interne adoptate la nivelul fiecărei companii.
Astfel, orice angajat are dreptul la concediu de odihnă. Acesta este un beneficiu de care se poate bucura orice angajat, în funcție de perioada lucrată. Concediul de odihnă pornește de la un minimum de 20 de zile lucrătoare, patru săptămâni, la care orice angajator este liber să mai adauge câteva zile în plus. Sunt prevăzute zile de concediu suplimentare pentru minori, pentru persoanele cu dizabilități, nevăzători sau pentru cei care lucrează în condiții deosebite. Aceștia trebuie să primească de la angajator zile suplimentare de concediu de odihnă.
În al doilea rând, angajații au dreptul la zile libere cu prilejul unor evenimente familiale deosebite. Acestea nu sunt nu sunt incluse în durata concediului de odihnă și sunt prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. Se acordă zile libere cu prilejul căsătoriei salariatului, a unui copil, pentru naşterea unui copil sau pentru decesul rudelor (de gradul unu sau doi).
Zile libere pentru schimbarea domiciliului
Se mai acordă zile libere și acelor angajați care își schimbă locul de muncă în cadrul aceleiași firme. Acest lucru este valabil pentru situațiile în care salariatul trebuie să-și schimbe și domiciliul în altă localitate. Zi liberă se poate acorda, însă, și la schimbarea domiciliului în aceeaşi localitate.
O altă situație în care se acordă concediu este pentru studii. Salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fără plată, acordat o singură dată în viață, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diplomă în învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi fracţionat, la cererea salariatului.
Pentru a-și rezolva situațiile persoanele, angajații mai au dreptul la învoiri sau concedii fără plată. În astfel de situații este nevoie de o aprobare prealabilă din partea angajatorului. Aici trebuie ținut cont că un concediu neplătit afectează stagiul de cotizare al angajatului și vechimea în muncă.
Alte tipuri de concediu
Angajatul poate beneficia de concediu medical pentru diverse afecțiuni care îi afectează capacitatea de muncă. Este vorba despre o boală obișnuită, risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea copilului cu dizabilități, accident de muncă sau boală profesională, carantină etc. Iar cel mai nou tip de concediu introdus de legislație este concediul medical pentru îngrijirea pacienților cu afecțiuni oncologice.
La nașterea copilului, tatăl poate beneficia de concediu paternal. Ulterior, oricare părinte salariat poate beneficia de concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului.
Alte zile libere se acordă în baza unor reglementări specifice, în funcție de situație sau context. Aici întâlnim și alte tipuri de zile libere plătite, cum ar fi cele acordate părinților în situații speciale: consultații pe perioada sarcinii, analize copil, donarea de sânge, inițierea procedurii de adopție sau de acomodare în cazul adopției etc.
Mai mult, salariații au beneficiat de zile libere pentru diferite evenimente speciale precum vaccinarea anti-COVID sau autorecenzare, conform Mediafax.
Sursă: evz.ro
