Şi caii se botează, nu-i aşa?
În patru comune din judeţul Olt – Slătioara, Nicolae Titulescu, Ghimpeţeni şi Vâlcele – a supravieţuit un obicei străvechi, foarte drag locuitorilor din respectivele localităţi. Este vorba despre „Botezul cailor” care atrage şi numeroşi locuitori din alte comune. Este prilejul aşteptat de-a lungul întregului an, când crescătorii de cai, dar şi de oi sau de vaci, îşi prezintă cu mândrie animalele din gospodărie – un fel de paradă a modei la care participă însuşi preotul satului, chemat să boteze animalele. În credinţa populară, aghiazma de Bobotează îi fereşte nu numai pe oameni de boli şi de toate relele, dar şi animalele şi chiar livezile au parte de asemenea protecţie. Este primul moment din an în care oamenii îşi scot din grajd animalele şi se fălesc cu ele în faţa consătenilor, arătând cât de bine sunt ele îngrijite şi ce fel de gospodari destoinici sunt ei.
La Slătioara, de pildă, luni 6 ianuarie, s-a consumat cea de-a XXXII-a ediţie a „Botezului cailor”, numărătoarea începând din 1993, când s-a reluat acest obicei pe care comuniştii îl interziseseră. Peste 2.000 de oameni s-au adunat pe izlazul de pe malul Oltului să asiste la o manifestare devenită de mult tradiţională, intrată în sufletele oamenilor. Şi în acest an, oamenii Primăriei Slătioara în frunte cu primarul Savu Ungureanu s-au întrecut pe ei înşişi în a asigura evenimentului o organizare ireproşabilă. Pentru evitarea unor accidente care s-au mai întâmplat prin anii trecuţi, organizatorii au decis să renunţe şi în acest an la proba de viteză, proprietarilor de cai rămânându-le să-şi întreacă focoşii bidivii la probele de tracţiune şi de frumuseţe. La proba de frumuseţe se ia în considerare îngrijirea calului. Asta presupune, de fapt, întreaga sărbătoare, ca toate animalele să fie îngrijite şi, conform tradiţiei, să intre în primăvară în condiţii cât mai bune pentru muncă.
După ce preoţii au stropit cu aghiazmă animalele, a venit şi momentul concursului. Bineînţeles, acesta a suscitat interesul unanim al spectatorilor care, de pe margine, i-au încurajat pe competitori şi au pus rămăşaguri. Chiar dacă nu a fost „gerul Bobotezei”, vinul fiert şi micii aburinzi au fost „ingredientele” cele mai apreciate ale acestei zile de mare sărbătoare, rămasă ca o amintire de preţ în memoria participanţilor. Printre vedetele concursului au fost, ca de fiecare dată, poneii. Cei mici nu au scăpat ocazia să-i călărească, să se plimbe cu trăsura trasă de ponei şi să facă numeroase poze.
Boboteaza, urmată imediat de ziua Sfântului Ion, încheie sărbătorile creştine de iarnă. În aceste ultime două zile, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, fetele pun busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul, se prezice viitorul în noul an etc. Dacă în unele zone bărbaţii se întrec înotând după crucea aruncată de preot în apă, iată, în judeţul Olt se practică obiceiuri ca iordănitul, păzitul fântânilor şi botezul cailor, ultimul fiind urmat de impresionante concursuri hipice. La Ghimpeţeni, Nicolae Titulescu, Slătioara şi Vâlcele, mii de oameni din localităţile organizatoare, din comunele limitrofe, dar şi din judeţe învecinate au venit să se bucure împreună la botezul cailor. Probabil inspirat şi de soarele care le-a zâmbit larg celor prezenţi, primarul Slătioarei, Savu Ungureanu, ne-a mărturisit, la un pahar de vin fiert: „Cred că este cel mai frumos an de când se ţine această sărbătoare”.
Şi toţi cei prezenţi s-au convins încă o dată că relaţia dintre oameni şi cai, în comunele menţionate mai sus, este una cu totul specială, caii fiind consideraţi adevăraţi membri ai familiei.
Constantin Smedescu
