Avem această posibilitate de a ne adresa parlamentarilor de Olt, în special deputatului Alexandru Stănescu, președinte al comisiei de agricultură din cadrul Camerei Deputaților, și vicepremierului Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale, oamenilor politici din județul Olt și Oltenia, trăgând în acest sens un semnal de alarmă că încă nu este târziu să salvăm vânzarea pământurilor strămoșești către străini.
În nicio țară din Europa nu există o lege atât de permisivă cum este cea din România, prin care pământul arabil și pădurile să fie vândute unor firme străine sau cetățeni străini. Se știe de ani mulți faptul că aceste condiții minime impuse acestora sunt încărcate flagrant prin tot felul de tertipuri avocățești, notariale și, de fapt, proprietarii acestor terenuri sunt cetățeni sau firme străine. Este falsă ideea că cetățenii străini, conform legislației actuale, nu pot cumpăra pământ în România.
Nimic mai fals! Începând cu anul 2014, piața funciară din România s-a liberalizat, străinii care vor să cumpere pământ trebuie să înființeze o firmă persoană juridică română.
Din datele oficiale ale Ministerului Agriculturii aproape un milion de hectare teren agricol se află în proprietatea unor firme străine.
În județul Olt, nu avem date oficiale. Din informațiile noastre, aproape 30.000 hectare sunt în proprietatea unor societăți sau (ilegal) al cetățenilor străini: germani, italieni, sirieni, slovaci ș.a.
Trădătorii de neam românesc au invocat tot felul de norme europene și au dat posibilitatea ca, direct sau prin intermediari, să se cumpere terenuri agricole de către cetățenii străini.
Noi, românii, n-am făcut nimic pentru a frâna acest fenomen, timp în care nemții, italienii și, mai ales, ungurii, au pus condiții la vânzarea terenurilor către firme sau cetățeni străini: probleme pe linie de mediu, drept de preemțiune ale vecinului sau arendașului, o publicitate anterioară, obligativitatea de a-l cultiva, aprobarea comunității locale și altele.
De pildă, în Germania, ca să cumpere un teren Popescu Gheorghe din Ciorogârla, România trebuie să facă o solicitare către Autoritatea Națională, care ulterior dă un aviz în termen de 3 luni, după care trebuie să justifice activitatea agricolă și să aibă o avizare și de la vecini. În Italia, răbdarea trebuie să fie și mai mare, căci sunt necesare parcurgerea mai multor proceduri privind vânzarea plus dreptul de preemțiune al statului timp de doi ani. În Franța, vânzarea de terenuri către străini se face tot cu un aviz de la autoritatea funciară franceză ”SAFER” și cu obligații speciale: timp de 15 ani are terenul în posesie și trebuie cultivat, după care vânzarea se face după alte proceduri, în următorii 5-6 ani.
Ungaria a trecut peste foarte toate restricțiile impuse chipurile de UE și nu mai dă dreptul, practic, să fie vândut pământul către cetățenii sau societățile străine. Ei au pus o condiție care ține de tradiție și anume că este nevoie de o avizare dată de către obștea locală în cazul vânzării sub un hectar de teren. Peste un hectar persoanele fizice străine nu au dreptul la cumpărarea de teren agricol. Totodată, s-a schimbat Codul Penal – lucrul necesar și în România – prin care samsarii, avocații, notarii care încalcă legea sunt arestați pe loc și pot fi condamnați la 5 ani de închisoare și alte măsuri recuperatorii.
În România, din informații primite de la surse serioase, în Ardeal, aproape 30% din suprafața agricolă are ca proprietari firme și cetățeni unguri sau austrieci (de origine maghiară). În Olanda, nu sunt restricții mari pentru cetățenii sau firmele străine, dar o condiție prohibitivă: un hectar de pământ se cumpără la suma de peste 48.000 euro, timp în care la Cezieni olandezii l-au cumpărat cu un preț de 50 de ori mai mic.
În județul Olt, prețurile la terenurile agricole, ne referim la terenurile agricole arabile, este diferit între zona de sud și cea de nord. Dacă în zonele Lunca Dunării și Valea Oltului se vinde cu peste 5-7000 euro hectarul, în nordul județului prețurile sunt în jurul a 2-3000 euro hectarul. Valoarea terenului este dată de calitatea solului, de mărimea suprafeței vândute și de amplasamentul acestuia.
Din informațiile noastre este greu să cuantificăm numărul de terenuri vândute către societăți sau persoane fizice străine datorită faptului că sunt mulți intermediari din București și alte orașe ale țării care nu declară identitatea reală a cumpărătorilor pentru care sunt mandatați. De aceea, se impune de urgență, și ne adresăm în mod deosebit parlamentarilor și politicienilor din Olt, să se modifice actuala legislație, prin care să se introducă clauze prohibitive, dar nu în contradicție cu normele europene, prin care să se oprească vânzarea de terenuri către firme sau cetățeni străini. Trebuie să luăm exemplul ungurilor care au impus pedepse drastice cu închisoarea pentru șarlatanii de mandatari, avocați, notari, care încalcă legea în acest sens. De pildă, pentru o societate comercială care chipurile are capital românesc, dar în spatele ei se află cetățeni străini ar trebui prevăzută o condiție de folosire a terenurilor, dar nu și de transmitere a dreptului de proprietate către o societate sau persoană fizică străină.
Pavel Calciu
Care sunt prețurile în România?
Preţurile terenurilor agricole se situează între 2.500 de euro şi 10.000 de euro/ha, în funcţie de zonă, iar tendinţa de tranzacţionare se va menţine ridicată şi în 2017, după ce anul trecut s-au tranzaţionat 100.000 de hectare, a declarat Robert Rekkers, directorul general Credit IFN.
„Noi am finanţat 15% din achiziţiile de terenuri cu credit în 2017, 15.000 de hectare în 2017 şi, cum a început ianuarie, vă spun că vom depăşi acest volum. E nebunie. Şi de fapt mesajul meu e să vă mişcaţi în acest an, pentru că vin tot felul de semne de întrebare despre viitor”, a declarat Robert Rekkers la conferinţa anuală organizată de Agricover ”Tendinţe şi inovaţie în agricultură”, ediţia 2018, citat de agrointel.ro.
Preţul terenurilor arabile s-a dublat sau s-a triplat în anumite zone, din 2012, când Rekkers, fost bancher, a venit la Agricover, iar tendinţa de creştere se va păstra până în 2020, chiar dacă nu în ritmul de până acum.
Cele mai scumpe terenuri sunt în Ilfov şi Ialomiţa, unde sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pe hectar; pentru Arad, Timiş şi Caraş-Severin preţurile sunt cuprinse între 6.000 – 8.500 de euro pe hectar, iar în Călăraşi de 4.000 – 8.000 de euro pe hectar.
Urmează Botoşani şi Iaşi: 3.500 – 7.000 de euro pe hectar; Brăila: 5.000 – 7.000 de euro pe hectar; Satu Mare şi Bihor între 4.000 – 7.000 de euro pe hectar; Braşov, Harghita şi Covasna: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar; Buzău, Prahova şi Dâmboviţa: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar; Tulcea şi Constanţa: 4.000 – 7.000 de euro pe hectar; Vrancea şi Galaţi: 3.500 – 6.000 de euro pe hectar; Cluj, Alba şi Hunedoara: 3.500 – 5.500 de euro pe hectar; Mureş şi Sibiu: 4.000 – 5.500 de euro pe hectar; Dolj şi Olt: 4.500 – 5.500 de euro pe hectar; Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud: 2.500 – 5.000 de euro pe hectar; Gorj şi Mehedinţi: 2.500 – 5.000 de euro pe hectar; Teleorman şi Giurgiu: 3.000 – 6.000 de euro pe hectar; Suceava, Neamţ şi Bacău: 3.500 – 5.000 de euro pe hectar; Vâlcea şi Argeş: 2.500 – 4.000 de euro pe hectar; Vaslui: 2.500 – 4.000 de euro pe hectar.
Rekkers se aşteaptă ca şi în 2018, preţurile să mai crească, în medie cu 10%, urmând a fi influenţat şi de apariţia unos schimbări în legislaţie legate de condiţionarea achiziţiilor de terenuri de experienţa în agricultură sau cetăţenie. Şi cuantumul subvenţiei la hectar va influenţa decisiv preţul suprafeţelor agricole ce beneficiază de acest sprijin.
