Din verificările și documentarea făcute de către redacție în zona legumicolă Izbiceni – Stoenești (Valea Oltului) s-au constatat unele deficiențe în derularea ajutorului de minimis pentru agricultori.
Acestea sunt, după părerea noastră, legate de:
- verificările superficiale – unele – efectuate de reprezentanții primăriilor;
- verificările neatente sau cu bună știință făcute de unii reprezentanți din DGAIA Olt;
- cea mai gravă și dăunătoare este legată de vânzarea produselor, uneori samsarii, șefii piețelor și intermediarii le-au furat pur și simplu agoniseala țăranilor, prin tot felul de mijloace necinstite.
Legea, în ansamblul ei, este bună, dar trebuie, după părerea multor agricultori, îmbunătățită, mai ales la capitolul justificativ pentru produsele vândute. Bazinul legumicol din Valea Oltului este de departe cel mai important din județ și unul dintre cele mai mari din România.
Localitatea Izbiceni este renumită în toată țara și, nu întâmplător, în anul 2018, aproape 900 de agricultori au beneficiat de programul ”Tomata”, ceea ce înseamnă că în Izbiceni au intrat 2.700.000 euro… Este o sumă impresionantă, care, evident, va impulsiona dezvoltarea acestei localități oltene.
Primarul comunei, Marian Gulie, alături de viceprimarul Florin Lazăr, au un mare merit în realizarea acestui important succes. S-au implicat mult, urmărind îndeaproape respectarea programului ”Tomata”.
”Ne-am mobilizat exemplar și, cu întreg personalul primăriei, am venit în sprijinul cultivatorilor de roșii în solarii: cu sfaturi, indicații privind prevederile legale și chiar cu controale la fața locului. Am avut cazuri când nu au plantat toată suprafața cu tomate și au trebuit să smulgă firele de ardei și să pună roșii. I-am ajutat cu întocmirea dosarelor și chiar la modul în care să justifice vânzarea legumelor. Din păcate, chiar dacă le-am explicat cum trebuie procedat, unii din grabă sau de teamă au apelat la intermediari ca să le pună ”ștampila”. Și nu degeaba, chiar dacă practic nu avea nicio valoare. Cred că la Izbiceni s-a respectat legea și toată lumea este mulțumită, comuna prosperă, roșiile s-au vândut mai bine și ieftin”, ne-a declarat primarul Izbiceniului, Marian Gulie.
Totuși, din verificările noastre în teren, situația nu este aceeași în toate comunele unde s-a derulat acest program. De pildă, în comuna Scărișoara, nu toți producătorii locali au avut încheiate contracte de arendă înainte de 31 decembrie 2017, așa cum prevede Legea nr. 943/2017.
Totodată, sunt situații în care s-a acordat ajutor de minimis solicitanților a căror suprafață de culturi de tomate în sere sau solarii s-a obținut prin divizarea unei exploatații existente la data intrării în vigoare a legii. Adică, existau solarii și sere deja și, după apariția legii, unii și-au făcut tot felul de calcule în baza cărora să obțină cei 3000 de euro, chiar dacă nu erau în legalitate.
Auzindu-ne că facem verificări legate de implementarea programului ”Tomata”, unii cetățeni din Cilieni și Scărișoara s-au arătat disponibili să ne dea informații interesante și credibile.
”La Scărișoara, toți rudarii s-au procopsit, au făcut contracte aiurea de arendă… / unii au pus ardei și câteva roșii, alții n-au pus nicio roșie, au mers pe principiul : mia mea, mia la primărie, mia la Slatina și 5 milioane la samsarul cu ștampila. / Să verificați la Nițu Ilarie de pe Strada Brutăriei, cum a luat euroii? / La noi, (n.r. Cilieni) primarul mai poate dormi noaptea? / Întrebați-l pe secretarul de la Scărișoara de ce s-a tot certat cu primarul și viceversa? / Am văzut polițist care ținea de șase la ăia cu ștampila…” – au fost interpelările cele mai numeroase, referitoare la programul ”Tomata”.
Primarii și DGAIA – răspund de implementarea Programului ”Tomata”
Din actul normativ reies clar obligațiile și responsabilitățile pe care le au primăriile: primarii, secretarii și agenții agricoli, cei care verifică documentele, registrul agricol și cererile pentru înscrierea în Registrul unic pentru accesarea acestui program. Dacă sunt lacune la nivel juridic sau administrativ, autoritățile vor răspunde dacă s-au încălcat procedurile legale.
Implementarea programului este urmărită de către direcțiile agricole județene, după ce au verificat în prealabil toate documentele anexate la dosar și au întocmit Registrul unic pentru accesarea programului.
Specialiștii de aici verifică înființarea culturilor și începutul rodirii și apoi documentația cu actele justificative care să ateste comercializarea producției de tomate. Precizăm că, în baza acestei legi, documentele justificative sunt: bon fiscal, factură sau filă (file) din carnetul de comercializare.
În final, direcțiile agricole virează banii în conturile producătorilor agricoli. Aici, din păcate, sunt unele semne de întrebare: corectitudinea unor salariați din DGAIA Olt este pusă la îndoială de către unii agricultori, dar, deocamdată, nu avem dovezi clare în acest sens, ancheta noastră fiind în curs de desfășurare.
Dacă primăriile și/sau direcțiile agricole sunt mai tolerante cu verificările privind derularea programului, nu-i o problemă gravă, care să aducă prejudicii legumicultorilor sau agriculturii românești. În schimb, faptul că unii samsari, directori de piețe, intermediarii percep ”taxe” speciale pentru a da ”ștampila” pentru vânzarea produselor este criminal. Domnilor polițiști din Olt, samsarii au luat și câte 2000 lei pentru o ștamilă și au câștigat (câte unul!!) până la 500 milioane lei vechi pe zi!
Cu firme fantomă, radiate sau fictive! Mii de asemenea ”documente justificative” s-au dat în această perioadă: aprilie-iulie 2018! ”Primarul aflase, polițistul știa, DGAIA, toată lumea cunoștea această situație, dar nimeni n-a făcut nimic pentru contracararea acestui act de jaf al țăranului român. Și nu este de azi, de ieri, ci de mult și persistă la fel! De ce, domnilor, mulți din banii țăranilor se duc – jumătate – la samsari și alți slujbași ai statului român?
Redacția noastră a înaintat acte oficiale către unele primării, Prefectura Olt, DGAIA Olt și alte instituții ale statului pentru a se diminua acest aspect prin care aceste lipitori sug avuția țăranului român: intermediarul, cămătarul, samsarii din piețe, profitorii puturoși! Vom reveni cu alte materiale legat de acest subiect!
N.R.: Ne-ar fi de ajutor orice informație, sugestie sau documente legate de subiectul prezentat mai sus.
Paul Dobrescu
