Senatorului de Olt, Renică Diaconescu,a fost depus, la Senat un proiect de lege privind prevenția diabetului.
Prevalența diabetului în România e de 11,6% din populație, însemnând că unul din zece români are diabet.
„Diabetul este o problemă de sănătate publică, cu un impact foarte mare la nivel de societate. Prevalența diabetului în România este de 11,6% din populație, ceea ce înseamnă că unul din zece români suferă de diabet, în timp ce prediabetul are o prevalență de trei din zece. Numai jumătate din cei care știu că au diabet se tratează, două din zece persoane diagnosticate cu diabet nu și-au văzut medicul în ultimul an, în timp ce șapte din zece români diagnosticați au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate”, arată inițiatorii, în expunerea de motive a proiectului de lege.
În România sunt 1,7 milioane de suferinzi de diabet şi peste trei milioane, de prediabet
Aproximativ 1,7 milioane de români (11,6%) suferă de diabet zaharat, adică dublu faţă de ceea ce se estima până acum, atestă PREDATORR, primul studiu realizat în ţara noastră privind prevalenţa diabetului, prediabetului, supraponderii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi ,prezentat de conf. dr. Cristian Serafinceanu, şef de clinică la Institutul “N. Paulescu”. Din cei 11,6% ( 52% sunt femei, 47,5% sunt bărbaţi), 9,2% sunt cunocuţi, 2,4% necunoscuţi. Studiul mai scoate la suprafaţă faptul că mai sunt peste trei milioane de români cu prediabet, reprezentând 18,4%. Prevalenţa diabetului este mai mare în Muntenia şi Moldova. Conf. dr. Serafinceanu atrage atenţia asupra complicaţiilor diabetului zaharat: agravarea evoluţiei bolilor cardiovasculare, riscul unor evenimente cardiace majore (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, boala arterială periferică, moartea subită). Or, se ştie că agravarea bolilor cardiovasculare înseamnă invalidităţi, sechele dificil de tratat. De asemenea, din paleta neagră a complicaţiilor diabetului fac parte retinopatia, prima cauză de orbire, boala cronică renală diabetică, prima cauză de intrare pe dializă şi transplant renal, piciorul diabetic, cauză majoră de amputare, precum şi neuropatia diabetică. Sunt complicaţii invalidante, cu tratamente costisitoare, ce scad treptat calitatea vieţii pacientului. Se estimează că, din cei aproximativ 1,7 milioane de bolnavi de diabet zaharat, între 200.000 şi 450.000 au boală cronică diabetică, avansată din cauza diabetului, şi doar 10.000 sunt luaţi în evidenţă. Doar aceste informaţii sunt suficiente pentru înţelege de ce conf. dr. Serafinceanu defineşte diabetul zahara ca fiind “o boală progresivă, fără dureri, dar cu consecinţe devastatoare pe termen lung”. Acum, trebuie să ştim că la nivel global, diabetul reprezintă o problemă majoră de sănătate. Se apreciază că, în 2013, 382 de milioane de pământeni sufereau de diabet zaharat, că 46% dintre aceştia nu sunt diagnosticaţi şi că, la ora actuală, numărul total al suferinzilor a ajuns la aproximativ 400 de milioane.
PREDATORR mai arată că 2/3 din populaţia ţării este supraponderală sau obeză. Atenţie, de la suprapondere la obezitate mai este doar un pas. Şi mai frecvent este făcut pasul spre obezitate decât spre greutatea normală. Dintre cele două treimi de români care sunt graşi se recrutează pacienţii cu sindrom metabolic.
Conform rezultatelor finale ale studiului epidemiologic, peste 80% dintre românii cu vârste între 20 şi 79 de ani prezintă anomalii ale lipidelor sanguine, 2,6 milioane, au hiperuricemie (creştere a nivelului de acid uric în sânge).
Specialiştii avertizează, bazându-se pe acest studiu, că pentru fiecare pacient diagnosticat cu diabet zaharat există cel puţin un altul nediagnosticat. Această ameninţare face necesar un screening pe anumite criterii, în prima linie plasându-se populaţia de peste 45 de ani (în special bărbaţi) supraponderală şi obeză. Periodic, trebuie efectuate o serie de analize: glicemie pe nemâncate, creatinina sanguină, proba de urină, examen clinic şi tensiunea arterială. Astfel, am putea avea o imagine reală a prediabetului şi diabetului, iar persoanele cu probleme ar putea fi luate în evidenţă şi urmărită evoluţia bolii pentru reducerea severităţii complicaţiilor.
În privinţa cauzelor, acestea sunt multiple şi ţin de stilul modern, dezechilibrat de viaţă: alimentaţie nesănătoasă, stres, sedentarism, obezitate. Se vorbeşte despre diete care fac minuni. Conf. dr. Serafinceanu este categoric împotriva dietelor severe, pe care le numeşte “aberaţii, injurii metabolice”, şi pledează pentru dieta personalizată, recomandată de medicul specialist. Ce spune conf. dr. Serafinceanu despre diabetul zaharat la copii? “Lăsaţi copiii să alerge, să se joace afară şi nu să stea cu tableta sau în faţa computerului. Dacă este vorba de un copil supraponderal sau obez, el prezintă un risc de gradul unu de diabet şi ,de la vârsta de 10 ani va fi testat metabolic, inclusiv fetiţele intrate la pubertate.
