Petre-Silviu Neacșu: ”Și prefectul unui județ este un cetățean ca toți ceilalți”

Dat fiind că astăzi sunt organizate câteva activități ce au în centrul lor sărbătorirea Zilei Instituției Prefectului, am avut onoarea să stăm de vorbă cu domnul Petre-Silviu Neacșu despre importanța istorică a funcției, despre atribuțiile unui prefect și despre cum sunt soluționate problemele cu care vin cetățenii din județ.

1. Este o zi importantă pentru Prefectura Olt. Ne puteți spune câteva cuvinte despre ce înseamnă această zi, cum este ea resimțită în cadrul instituției?

R: Pentru Instituția Prefectului – Județul Olt este o zi la fel de importantă ca toate celelalte. Prin natura atribuțiilor, fiecare zi la nivelul instituției are o însemnătate deosebită. Mai mult, diversitatea problemelor pe care cetățenii le sesizează instituției, realizarea Programului de Guvernare la nivelul județului, gestionarea situațiilor de urgență apărute sau activitățile desfășurate pentru limitarea acestora, fac ca fiecare zi să fie una importantă. Totuși, astăzi deși este o zi ca oricare alta, este, poate, mai mult încărcată emoțional.

2. Cum ați descrie importanța istorică a instituției prefectului?

R: Instituţia prefectului este o instituţie veche, tradiţională în administraţia publică din România. Din punct de vedere legislativ situația este următoarea:

• După Unirea Principatelor, instituţia prefectului apare atât în Legea comunală din 1 aprilie 1864, cât şi în Legea nr. 396 din 2 aprilie 1864 pentru înfiinţarea consiliilor judeţene . Prefectul reprezenta guvernul în judeţ fiind numit în funcţie prin decret al domnitorului. El apăra înaintea justiţiei, prin avocatul statului, procesele contra judeţului. În același timp, prefectul era investit cu largi prerogative de conducere politică şi administrativă, exercitând astfel funcţia de „Comisar al Guvernului pe lângă Consiliu”;
• 1886 – legea pentru administrarea comitatelor și a municipiilor: prefectul era numit de rege în fruntea județelor și a orașelor cu drept jurisdicțional, reprezenta puterea executivă în jurisdicție și îndeplinea atribuții de stat și de administrare a județului;
• 1 noiembrie 1892-Legea pentru organizarea autorităţilor administrative exterioare, dependente de Ministerul de Interne şi fixarea circumscripţiunilor administrative stabileste atribuţiile şi responsabilităţile prefectului: prefectul era numit prin decret regal, la recomandarea ministrului de interne; reprezenta puterea executivă în toată “circumscripţiunea supusă administraţiunei sale”, fiind în directa subordine a ministrului de interne; asigura menţinerea drepturilor statului faţă de “cetăţeni, judeţe, comune, persoane juridice”;  monitoriza publicarea şi punerea în aplicare a actelor normative;  asigura menţinerea ordinii şi siguranţei publice în judeţ, putând pune în mişcare, la nevoie, forţa publică (în cazurile de „rebeliune, sediţiune, atrupamente tumultoase sau alte evenimente neprevăzute cari ar ameninţa ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a proprietăţilor, etc.;
• 1925 – Legea de unificare a administraţiilor fostelor provincii cu cea a vechiului regat : prefectul este capul administraţiei judeţene, execută toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene şi, împreună cu aceasta, controlează administraţia judeţului precum şi aceea a comunelor din judeţ, în afară de municipii;
• 2 august 1929 – Legea administrativă adoptată sub guvernarea naţional-ţărănistă: prefectul judeţului este „delegat” al autorităţii centrale, reprezintă guvernul şi puterea executivă şi „stă în legătură” cu fiecare minister prin directoratul ministerial şi prin serviciile ministeriale locale;
• 27 martie 1936 – România este guvernată din punct de vedere administrativ de o lege nouă. Conform dispoziţiilor acesteia, prefectul este şef al administraţiei judeţene dar și reprezentant al guvernului, calitate din care veghează la aplicarea legilor şi regulamentelor;
• 14 august 1938 – o nou lege de organizare administrative: prefectul, reprezentantul guvernului şi al Ministerului de Interne în judeţ, este funcţionar de carieră și şeful ierarhic al tuturor funcţionarilor exteriori ai Ministerului de Interne din judeţ;
• 14 august 1938 – Legea administrativa : Prefectul era reprezentantul guvernului in teritoriu, conducea funcţionarii Ministerului de Interne din judeţ, supraveghind activitatea acestora, monitorizând şi controlând comunele din judeţ, executând şi controlând lucrările de interes judeţean, convocând lunar pretorii şi şefii serviciilor publice din judeţ, îndrumând şi controlând lucrările de mobilizare şi organizarea “naţiunii şi a teritoriului” pentru război;
• 4 aprilie 1947 – Decretul nr. 692, devenit Legea nr. 135 pentru instituirea comisiunilor interimare la comune şi judeţe, face schimbarea structurii administraţiei locale pe criterii politice. În cei 50 de ani de comunism locul prefecturilor şi al prefecţilor a fost luat de Comitetele populare judeţene şi de prim-secretari;

• 29 ianuarie 1991-Legea nr. 10: prefectului i se stabileşte calitatea de ordonator principal de credite al bugetului local la nivel de judeţ;
• Legea 69/1991: prima lege a administraţiei publice locale de după 1989, îi stabileşte prefectului, în mod explicit, calitatea de reprezentant al Guvernului precum şi atribuţiile şi competenţele pe care urma să le exercite;
• 12 aprilie 1996-Legea 24 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991: evidenţiază în mod definitoriu, rolul şi locul instituţiei prefectului în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice;
• 2001- noua lege a administraţiei publice locale nr.215: stabileste cu claritate rolul şi locul instituţiei prefectului în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice;
• 21 iulie 2004 – Legea organica nr. 340, privind instituţia prefectului, adoptata de Parlamentul Romaniei, a fost rezultatul celor doua legi anterioare, din 1996 si 2001.

3. Câți prefecți a numărat județul Olt? Dar Romanați?

R: Vorbim despre două perioade: 1859-1950 și 1990 până în prezent.

• În perioada 1859 – 1950, județul Olt a avut 70 de prefecți. Primul a fost Toma Tărtășescu (14 februarie 1859 – 27 mai 1859). Ultimul a fost Stan Arsene (12 martie 1948 – martie 1950). În toată această perioadă funcția de prefect a fost ocupată de câte trei ori, în perioade diferite, de către: C. Deleanu, C. Colibășeanu și Comănescu H. Mihail.
• În perioada 1859 – 1950, județul Romanați a avut 81 de prefecți. Primul a fost Petre Măinescu (14 februarie 1859 – 5 septembrie 1859). Ultimul a fost Marin Neacșu (12 februarie 1948 – martie 1950). În toată această perioadă funcția de prefect a fost ocupată de patru ori, în perioade diferite, de către I. Brabețianu și de câte trei ori, tot în perioade diferite, de către C. M. Chintescu și Mihail Demetrian.
• Din 1990 și până în prezent, județul Olt a avut 11 prefecți. Primul a fost Nicolae Grădinaru (11 august 1990 – 22 februarie 1993). A ocupat de trei ori funcția de prefect, în perioade diferite, Marin Diaconescu și de câte două ori, tot în perioade diferite, Florea Morlova și Octavian Popescu. Au mai ocupat funcția de prefect, în perioade diferte de timp, Marin Ionică, Nicolae Ștefan, Daniel Șarpe, Leonid – Augustin Moisiu, Eugen Ionică și Cătălin – Ștefan Rotea.

4. Care sunt atribuțiile în acest moment? Cum s-a schimbat organigrama de-a lungul timpului și care sunt departamentele?

R: Atribuțiile sunt prevăzute în Legea nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, modificată și completată și în Hotărârea Guvernului nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, modificată. Am să o spun pe prima, exact așa cum este ea formulată de legiuitor: „asigură, la nivelul judeţului realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice“. Cât privește organigrama, aceasta a suferit modificări de-a lungul timpului, însă cu respectarea structurii – cadru de organizare a instituțiilor prefectului din Hotărârea Guvernului nr.460/2006. În prezent, structura – cadru a Instituției Prefectului – Județul Olt este formată din: Serviciul verificarea legalității a aplicării actelor normative, Biroul financiar – contabilitate, Structura de securitate, Biroul programe și strategii, dezvoltare economică, monitorizare servicii publice deconcentrate, Corpul de control, Auditul intern, Compartimentul resurse umane, Cancelaria Prefectului, Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Olt și Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Olt.

5. Cum vedeți dumneavoastră colaborarea cu mass media locală? În special cu cotidianul Gazeta Oltului?

R: Din punctul meu de vedere, construirea imaginii unei instituții publice este un proces complex, care trebuie să conducă, obligatoriu, la credibilitatea și notorietatea respectivei instituții. Pentru ca toate acestea să se realizeze este nevoie de informare, formare și promovare a serviciilor oferite din parte instituției. Este vital ca o instituție publică să colaboreze cu mass media. Cred că obiectivul ambelor instituții – publică și mass media – este ca cetățenii să fie cât mai bine informați.

6. Câți cetățeni vin în medie, pe lună, la audiențe? Care sunt cele mai des întâlnite probleme din partea lor? Câte dintre ele sunt soluționate?

R: În anul 2018 s-au prezentat în audienţă un număr de 327 de persoane, în cadrul a 45 de şedinţe de audienţă organizate la nivelul instituţiei. Deci, o medie de 27 de persoane pe lună. O analiză comparativă cu anii 2016 și 2017 relevă o scădere consecutivă a numărului total de persoane prezentate în audiență: 407 în anul 2016 și 385 în anul 2017. Probleme ridicate sunt diverse: fond funciar, ajutor social, locuințe sociale etc. Așa cum am precizat, chiar dacă problemele ridicate nu intră în sfera noastră de competență, cetățenii sunt îndrumați cui trebuie să se adreseze și ce trebuie să facă pentru rezolvarea problemelor. Așadar, încercăm să rezolvăm problemele, chiar în timpul audiențelor, luând direct legătura, fie cu șefii instituțiilor deconcentrate, fie cu reprezentații primăriilor, pentru a clarifica prompt sesizările. Mai mult, și în anul 2019, continuă seria audiențelor în teritoriu. Am mai spus, analizând cu atenţie problemele cetățenilor care s-au prezentat la audiențe, vă mărturisesc că nu mi se pare deloc normal ca persoane în vârstă să fie puse pe drumuri până la prefectură pentru probleme care şi-ar fi putut găsi rezolvarea încă de la prima audiență solicitată în cadrul instituțiilor competente să le rezolve problemele.

Un mesaj pentru locuitorii județului Olt, vă rog?

R: În primul rând, le doresc multă sănătate. Îi asigur că Instituția Prefectului – Județul Olt își desfășoară activitatea în sprijinul și pentru folosul cetățeanului și doresc să știe că toate problemele apărute sunt „arzătoare“ pentru noi și necesită implicare totală și rezolvare urgentă și eficientă. Și prefectul unui județ este un cetățean ca toți ceilalți iar comunicarea cu semenii consider că trebuie să fie elementul de bază în administrație. Și de aceea, îmi place să fiu cât mai aproape de oameni.

Îl felicităm pe domnul prefect și întreaga echipă pentru profesionalism, bună colaborare și seriozitate!