La 18 km sud de Caracal şi la 61 de km faţă de Slatina, comuna Gostavăţu este formată din satele Gostavăţu şi Slăveni, având o suprafaţă de 46 de km pătraţi. Pe o mică porţiune din teritoriul comunei trece râul Olt, cea mai mare parte a comunei fiind situată la vest de Olt, de-a lungul drumului judeţean DJ 642. La est se învecinează cu Sprâncenata şi Dăneasa, la nord cu Stoeneşti, la vest cu Deveselu şi Traian, iar în sud cu comuna Băbiciu. La Gostavăţu s-a descoperit un coif greco-iliric şi tezaure de monede romane. În satul Slăveni încă se mai pot vedea ruinele unui mare castru roman care a făcut parte din sistemul de fortificaţii de pe limesul alutan. Era situat pe malul drept al Oltului, la circa 100 de metri de albia râului, pe drumul roman care lega Romula, capitala Daciei Inferior, de linia Dunării, spre Izlaz. Tot în Slăveni a fost descoperit cel mai vechi lăcaş de cult creştin de la nord de Dunăre – lucru de care se vorbeşte foarte puţin – atestând încă o dată ideea că poporul nostru s-a născut creştin, nu a primit creştinismul de la alte popoare. La 27 mai 1510, satul Slăveni apare în hrisovul prin care Vlad cel Tânăr întăreşte lui Calotă „ca să-i fie Slăvenii toţi”. Satul Gostavăţu apare ceva mai târziu, în hrisovul din 17 decembrie 1569, prin care Alexandru Mircea întăreşte lui Negomir ocina din Pietroşani, pentru ca aceasta să poată face obiectul unui schimb cu Mihail Ban, pentru ocina din Gostavăţu. În 1973, populaţia Gostavăţului era de 4.503 locuitori. La ultimul recensământ, cel din 2011, au fost înregistraţi 2.919 locuitori. Ziua Comunei este sărbătorită în fiecare an pe 6 august, când are loc şi un mare bâlci anual.
Din 2004, primar în comuna Gostavăţu este Marius Ştefan Popescu. S-a născut la 18 septembrie 1963, în Gostavăţu. Şi-a însuşit profesia de bază, tehnician horticultor, absolvind Liceul Agroindustrial Bucureşti. De asemenea, este licenţiat în drept şi administraţie publică, Universitatea “Ovidius” din Constanţa. Încă de la vârsta de 22 de ani, adică din 1985, lucrează în cadrul Primăriei Gostavăţu. N-a schimbat niciun alt loc de muncă şi speră că nu se va întâmpla aceasta nici în viitor, până la pensie. În politică, s-a înscris la Partidul Democrat, alegerile din 2004 câştigându-le ca membru al acestui partid. A trecut la PSD în 2008.
– D-le primar, în 2016, cetăţenii din Gostavăţu v-au ales pentru a patra oară. Cum le-aţi câştigat încrederea?
– Simplu, angajându-mă cu toată energia în slujba lor, încercând să le rezolv toate problemele şi să dau comunei un aspect de comună europeană. Şi pentru că, în concepţia mea, şcoala este prima oglindă a unei localităţi, am avut grijă ca localitatea noastră să se vadă cât mai frumoasă în această oglindă. Concret, am reabilitat cele două şcoli cu clase de I-VIII, precum şi cele 3 grădiniţe. Le-am dotat cu centrale termice, apă curentă, toalete interioare. Avem circa 300 de copii, educaţi şi instruiţi de cadre didactice calificate, o parte dintre ele locuind în comună. Imensul rezervor de energie şi talent din şcolile noastre urmează să fie canalizat şi în direcţia valorificării artei populare specifice locului. În acest sens, am început deja demersurile pentru înfiinţarea unui ansamblu de dansuri populare, de care se va ocupa un instructor de la Corabia, sprijinit de d-na Paula Barbu, directoarea căminului cultural din Gostavăţu. Subliniez că ambele cămine culturale, adică şi cel din Slăveni, sunt reabilitate de mine şi dotate cu toate cele necesare. Mai nou, suntem în procedură pentru achiziţionarea costumelor populare pentru viitorii membrii ai ansamblului de dansuri. Mă interesează foarte mult ca tinerii noştri să se aplece din nou spre tradiţiile şi obiceiurile locale, să le îndrăgească şi astfel să se creeze nişte legături mai puternice între sufletul lor şi comuna natală. Bineînţeles, legăturile ar fi şi mai puternice dacă tinerii noştri ar avea posibilitatea să-şi asigure viitorul muncind la ei acasă. Deocamdată, mulţi îşi găsesc de lucru în străinătate, la munci sezoniere, se întorc cu bani şi îşi construiesc case noi. Unii au reuşit să atragă fonduri europene, pe măsurile mici, şi au acum propriile lor afaceri. Alţii îşi muncesc pământul moştenit de la părinţii lor. S-au acordat toate titlurile de proprietate, iar în prezent lucrăm la cărţile funciare, suntem în etapa a doua, pe extravilan. Până în 2020, cu finanţare de la ANCPI, vom face cadastrul la toată suprafaţa din comună.
– Înainte de a ne spune ce veţi face până la sfârşitul acestui mandat, insistăm să ne spuneţi ce aţi mai făcut până acum. Au trecut mulţi ani din 2004, prin urmare şi realizările dvs. edilitare trebuie să fie mult mai multe…
– Dacă insistaţi… În domeniul infrastructurii, am finalizat un proiect, pe PNDL-1, constând în asfaltarea a 4 km. de drumuri comunale. Pe măsura 1.2.5., am realizat, cu bani europeni, asfaltarea a 10,5 km. de drumuri de exploataţie agricolă. Un alt proiect european, pe măsura 3.2.2 este finalizat şi urmează acum, în noiembrie, recepţia. Este vorba de un proiect integrat ce a constat în asfaltarea a 5 km. de drumuri comunale, transformarea clădirii fostei primării în grădiniţă cu program prelungit şi dotarea celor două cămine cultural cu costume populare şi scenă mobilă cu instalaţie de lumini şi sonorizare. Am introdus în şcoli şi în toată comuna sistemul de supraveghere video. Peste 20 de camera de supraveghere, instalate în puncte-cheie, asigură liniştea cetăţenilor, contribuind la prinderea hoţilor, dar mai ales la prevenirea infracţiunilor. În curtea şcolii din Slăveni, la dispoziţia elevilor de aici, am amenajat un teren cu gazon artificial pentru handbal, baschet şi minifotbal. Tot în Slăveni, dar pentru toţi tinerii şi amatorii de sport din comună, am construit un teren cu gazon artificial şi instalaţie de nocturnă, pe care se poate juca minifotbal sau tenis de câmp. Încă din 2008, am pus în funcţiune o staţie de radioficare pentru toată comuna, iar din 2010 am înfiinţat în Gostavăţu serviciul de evidenţă a populaţiei, care deserveşte încă alte 3 comune: Scărişoara, Băbiciu şi Stoeneşti. Am modernizat cele 3 cişmele din comună, de fapt, toate fântânile existente şi am săpat altele, pe câmp, pentru oameni şi animale. Începând din acest an, conform legii, izlazul comunal în suprafaţă de 84 hectare este închiriat Asociaţiei Crescătorilor de Animale. Am modernizat stadionul şi am înfiinţat echipa de fotbal a comunei. Am montat băncuţe prin localitate, pe unde se strâng de obicei cetăţenii, am modernizat şi utilat corespunzător dispensarul uman, ca şi pe cel veterinar, am înfiinţat o farmacie. Şi nu în ultimul rând, pot să vă spun că această clădire a Primăriei, dacă arată atât de frumos, mie îmi datorează. Înainte, era aici căminul CPADM-ului. L-am cumpărat şi l-am transformat în sediu de Primărie, dotându-l la standarde moderne, inclusiv cu instalaţii antifoc, antifum şi alte dotări care nu se mai regăsesc la alte Primării din judeţ.
– Impresionant. Dar pe viitor, ce v-aţi propus?
– Mai am de asfaltat vreo 10 km de drumuri comunale şi voi termina asfaltarea în toată comuna. Proiectul este depus la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL-2 şi urmează să fiu chemat pentru semnarea contractului de finanţare, în jur de 92 de miliarde lei vechi. Dar cel mai important proiect, prin prisma impactului asupra gradului de civilizaţie în comuna noastră, îl reprezintă cel de introducere a apei şi canalizării. Cu apa şi canalul suntem cuprinşi în master-planul pe judeţul Olt, iar lucrările sunt prevăzute să înceapă din primăvara lui 2018. În programul meu până în 2020 figurează şi alte proiecte: unul se referă la accesarea de fonduri europene în vederea realizării unui deposit en-gross de legume şi fructe, astfel venind în sprijinul agricultorilor noştri a căror recoltă de calitate este la mâna samsarilor. Un alt proiect constă în construirea unei săli de sport cu 102 locuri, în curtea şcolii din satul Gostavăţu, unde avem la dispoziţie un teren de 4.000 metri pătraţi. Tocmai aştept ordinul de începere a acestei construcţii. De la an la an, voi avea grijă ca Ziua Comunei Gostavăţu, sărbătorită pe 6 august, să-i găsească pe cetăţenii noştri în cea mai bună dispoziţie dată de faptul că în comuna lor au tot ce le trebuie pentru un trai îndestulat şi civilizat.
– De când sunteţi primar, aţi simţit tot timpul un sprijin din partea Consiliului Judeţean?
– Tot timpul, de când la preşedinţia CJ Olt a venit Paul Stănescu. Nu mă îndoiesc că şi sub preşedinţia lui Marius Oprescu, Consiliul Judeţean ne va ajuta în continuare, dar nu pot să nu mă plâng de puţinii bani pe care i-am primit anul acesta, numai 50.000 lei, aproape nimic. Am înţeles că nu au fost bani pentru toate Primăriile, că au fost nişte priorităţi, dar nu înţeleg de ce nu se introduc odată nişte criterii clare şi bătute în cuie, pe baza cărora să se împartă banii de la Consiliul Judeţean. Dar asta poate să însemne şi o trezire la realitate a multor primari, pentru care colectarea taxelor şi impozitelor locale se face cu o jumătate de mână, ca să zic aşa. Cred că este vremea ca toţi primarii să facă tot posibilulul să aducă operaţiunea de strangere a impozitelor şi taxelor locale cât mai aproape de nivelul maxim. Aceasta, împreună cu intensificarea eforturilor de atragere de fonduri europene şi guvernamentale trebuie să devină principalele surse de dezvoltare a localităţilor, mai ales în condiţiile în care, prin noul cod fiscal, se preconizează ca, la dispoziţia consiliilor judeţene, să rămână sume de bani tot mai mici.
Constantin Smedescu
