Jurnalismul reprezintă pentru cei mai mulți dintre cetățeni ceea ce văd pe internet sau la televizor. Înainte, totul se rezuma la ziarele tipărite sau la radio. Treptat, percepția asupra mass mediei s-a transformat dintr-una foarte respectată, pe care oamenii o priveau cu prețuire și încredere în ceva ce astăzi se numește manifestarea disprețului față de această profesie. Majoritatea consumatorilor de presă acuză faptul că jurnaliștii sunt corupți, că scriu la comandă și, mai ales, că nu știu să producă cu adevărat materiale de impact.
Devine din ce în ce mai greu pentru cineva să fie supus judecății publicului larg și să trăiască cu toate aceste critici, așa că cei care aleg să meargă pe drumul jurnalismului bifează căsuțele cu interes, curaj, devotament și multă energie. Sunt tineri care au visuri mari, care doresc să-și pună amprenta pe evoluția profesiei și să ridice totul la un alt nivel.
Am stat de vorbă cu trei elevi olteni care-au devenit studenți în județul alăturat, în cadrul Universității din Craiova, la specializarea Jurnalism. Vor să aducă un plus în domeniul pentru care se pregătesc să activeze: ”Aş schimba, total, unghiul de abordare a subiectelor din mass-media, aş merge pe libera gândire fără influenţă şi manipulare şi salarii mari pentru a atrage tineretul să lucreze în acest domeniu, în România”, îmi spune Rellu Soare, din Caracal, student în primul an.
Andrei Butoi, din Slatina, este deja în anul trei și a ales să studieze jurnalismul din ”dorința de cunoaștere, chiar am vrut să sap în acest domeniu și să aflu cum se lucrează în media”, iar Florentina Puicoiu, născută tot la Slatina, tot din anul trei, îmi spune că nu regretă alegerea făcută în privința facultății, dar nu se mai vede activând în domeniu: ”Înainte de facultate nu luasem contact cu lumea presei. Eu îmi imaginam altfel această lume, nu aşa plină de stres şi mereu pe fugă. Nu ştiam că reporterii duc o viaţă atât de agitată. Acum, când am văzut cum e în presă, nu îmi mai place. Mie îmi place să am un program fix, să ştiu când mi-am terminat treaba şi că după sunt liberă. Ca jurnalist nu îţi permiţi „luxul” acesta.”
Părinții și prietenii au mereu un sfat bun de dat, iar viitori jurnaliști au fost susținuți destul de mult de aceștia: ” Suna destul de pretențios că vreau la jurnalism, așa că au avut o părere bună cei din familie, iar prietenii au fost oarecum impresionați”, zice Andrei, după cum s-a întâmplat și la Florentina: ”Când am luat decizia să vin la Craiova să studiez Jurnalism, familia mea m-a susţinut, mai ales că eu eram foarte încântată de decizia mea.” Situația a fost un pic mai dificilă la Rellu, care a avut răbdare să le explice alor lui tot ce era nevoie ca să se încreadă în visurile copilului: ”Părinţii mei mă întrebau mereu ce voi face cu jurnalismul, însă eu le răspundeam pozitiv. Cu toate că ei îmi puneau deseori întrebările respective, mă susţineau în tot ceea ce voiam să fac. Cât despre prieteni, li s-a părut interesantă alegerea mea.”
Rellu îl apreciază foarte mult pe Cristian Tudor Popescu și are deja experiență în domeniul comunicării: ”Am făcut voluntariat în domeniul cultural-artistic, timp de 4 ani, pentru Centrul Cultural „Radu Şerban” din Caracal. Responsabilitățile mele erau diversificate. De la organizarea unui spectacol, festival, concert, până la organizarea de târguri, expoziţii, vernisaje şi alte evenimente culturale, ţinute la nivel local. Organizarea consta atât în efortul fizic depus pentru diferite lucruri: aranjamente decor, împărţirea de flyere, cât şi realizarea afișelor şi a documentelor pe computer.”
Florentina a luat și ea contact cu lumea presei: ”Am făcut practică la Gazeta de Sud, timp de aproape o lună, acolo am redactat câteva articole şi am mai scris în revista specializării, dar doar materiale care au legătură cu studenţii”, iar dacă ar fi să lucreze ”m-aş îndrepta spre domeniul social sau sănătate. Pe politic nu aş vrea să mă încadrez pentru că nu-i de mine.”
Despre găsirea unui echilibru între viața profesională și viața personală, Rellu conchide: ”echilibrul ţine de ceea ce îţi place să faci. Adică să îmbinăm utilul cu plăcutul. Dacă te pasionează şi te dispune alegerea făcută, continuă. Pe principiul ăsta merg.”, iar studenta din anul trei detaliază mai mult: ”Jurnaliştii nu au un program fix şi trebuie să se dedice profesiei 24 din 24, dacă vor să fie profesioniști. Dacă la 3 dimineaţa eşti sunat că a izbucnit un incendiu sau că a avut loc un accident, tu trebuie să fii acolo pentru ştire. Nu contează cum te simţi, dacă ai probleme acasă. Tu trebuie să fii prezent. Dacă nu ai un partener înţelegător sau care să lucreze în presă ca tine, atunci lucrurile se complică, iar echilibrul între viaţa personală şi cea profesională este distrus.”
Pentru ca cei care practică profesia să fie priviți cu mai mult respect în societate, Andrei le-ar crește veniturile salariale și condițiile de lucru, ”poate așa ar ieși mai des adevărul conturat obiectiv”. Slătineanca este și ea în asentiment: ”Cred că jurnaliştii ar trebui să se detaşeze de clasa politică. Şi să îşi facă treaba cu profesionalism, asta i-ar face respectaţi în breaslă, dar și în mentalul colectiv. Cred că lumea îşi pierde uşor, uşor încrederea în presă şi trebuie urgent luate măsuri în privinţa asta.”
Să faci ceea ce îți place, să muncești cu drag, căci din drag toate se trag – iată cheia succesului! Iată care este concluzia celor trei elevi olteni care își vor încerca norocul în această lume mare, plină cu provocări, dezamăgiri, dar și întâmplări care să-i satisfacă profesional.
”Eu îi încurajez pe cei care urmează să dea bacul să facă ceea ce le place şi să se gândească bine înainte să decidă la ce facultate vor merge. Şi îi sfatuiesc să nu aleagă o facultate la îndemnul părinţilor, ci pentru că asta simt ei să facă. Eu am făcut ce am crezut că îmi place şi sunt mulţumită că a fost decizia mea şi nu am venit aici ca să îi fac pe plac cuiva. Chiar dacă nu voi lucra în domeniu, îmi asum alegerea făcută şi nici nu îmi pare rău pentru ceea ce am ales”, îi îmbărbătează Florentina pe cei care urmează să pună în balanță mai multe opțiuni și să ia decizia care să-i aducă pe culmile prosperității.
