Într-o Românie din ce în ce mai aculturală, nimeni n-ar fi bănuit, în urmă cu peste 12 ani, că orașul Mizil, un târg, ce-i drept cu tradiție spirituală, dar relativ neînsemnat pe harta României, din punctul de vedere al noilor-vechi culturnici politici, avea să devină capitala epigramei și poeziei din România și, conform expresiei latine, „Ridendo castigat mores”, tărâmul fermecat prin care, râzând și recitând, poți evada din ghilotina acestor vremuri huliganice.
Istoria acestui prestigios festival începe în anul 2007, exact la 100 de ani de la publicarea comediei omonime, având ca autor pe mizileanul George Ranetti. S-au derulat de atunci și până astăzi, dragi cititori, 12 ediții care de care mai fascinante, la care au participat peste 4500 de concurenți români, din peste 25 de țări.
Au fost prezente numeroase personalități din viața culturală și nu numai: Solomon Marcus, Ștefan Cazimir, Nicolae Dabija, Corneliu Leu, Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Dinescu, George Stanca, Nicolae Dragoș, Sorin Roșca Stănescu, Dan Lupescu, George Corbu, Corneliu Berbente, Alexandru Mironov, Ecaterina Andronescu, Lucia Olaru Nenati, Sorin Preda, Efim Tarlapan, Zina Cenușă, Florian Chelu Madeva, Vasile Tărâțeanu, Mihai Stănescu, Marian Avramescu, Vlad Leu, Alexandru Șonea, Doru Dumitrescu, Ion Popescu Longin, Radu Gologan, Costin Diaconescu, Gheorghe Brezeanu, Cristiana Maria Purdescu, Daniela Vlădescu, Mircea Vintilă, Alexandru Popescu Zorică etc.
Au fost editate 11 antologii în care se regăsesc publicați peste 2000 de concurenți din România și din străinătate. Sufletul viu și coordonatorii acestui fenomen cultural național au fost și au rămas prof. Laurențiu Bădicioiu și Victor Minea, de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din localitate, „un liceu european la Mizil”, așa cum spunea „extraterestrul” Alexandru Mironov, la ediția a treia din 2009.
Personal, sunt onorat de faptul că, de-a lungul anilor, am obținut la Mizil, în cadrul acestui festival de ținută, mai multe mențiuni la secțiunea Epigramă, dar și Marele Premiu GEORGE RANETTI, la secțiunea poezie. Așa cum spuneam în urmă cu câțiva ani, voi spune și astăzi: „Un Dumnezeu al sufletului a zămislit Festivalul Romeo și Julieta de la Mizil, care reprezintă picătură de apă limpede, într-o mocirlă națională, o picătură curată, menținută, iată, atâția ani de zile!”
Ediția a XII-a a acestui prestigios festival ne-a demonstrat, dacă mai era cazul, că Dumnezeu a premeditat să creeze în această Grădină a Maicii Domnului, care încă se cheamă România, o samă de poeți și epigramiști ce au pasiunea Absolutului și care dețin, în sânge, destui îngeri, prin care să pună în aplicare acea poruncă a Fericitului Augustin „Iubește și fă ce vrei”, fiindcă, nu-i așa?, „Dacă păstrezi tăcerea, să fie din iubire, dacă strigi, să fie din iubire, dacă îndrepți, îndreaptă din iubire, iar dacă ierți, iartă din iubire. Rădăcina interioară să fie cea a iubirii, fiindcă, din această rădăcină nu poate ieși decât bine!”
Așadar, marii câștigători la Secția Poezie, din această a XII-a,
ediție 2018-2019 au fost următorii: Cecilia Dragomir ( Marele Premiu „George Ranetti” – 9,42), Dimitrie Sorin Pană (Premiul „Grigore Tocilescu”- 9,33) și Constantin Bidulescu (Premiul „Agatha Bacovia – 9,25). Au urmat o serie de mențiuni importante precum: Silvia Badea Sălăjan-9,17), Angelina Nădejde (9,17), Rodica Calotă (9,08), Elize Iulia (9,00), Năstase Viorel (9,00), Nedea Mărioara (9,00), Dumitru Sârghie (9,00), Lucica Sava (9,00), Mirela Alexe (8,92), Maria Badea (8,92), Adi Filimon (8,92), Andreea Mureș (8,92), Teodor Sandu (8,92), Emilia Amariei (8,88), Sibiana Antoche (8,83), Iulia Dragomir ( 8,75), Nicușor Constantin (8,75), Lusiana Drăgușin (8,75), Enache Raluca (8,75), Sorin Finchelstein (8,75), Laurențiu Maftei (8,75), Daniela Mărginean (8,75),Mihai Marian (8,75), Dorina Poenaru (8,75), Cătălin Poenașu (8,75), Vasile Vajoga (8,75) și Edmond Neagoe 8,75).
După cum se vede, „bătălia” lirică a fost una acerbă, diferențele de notare dintre fruntașii clasamentului și „menționați” nefiind prea mari.
La Epigramă a fost prezentă „artileria grea” a epigramei românești, cu creații care-ți „topesc ghețarii în vine”, cum ar spune filosoful Emil Cioran. Iată premianții: Vajoga Vasile (Marele Premiu „George Ranetti-8,58), Gheorghe Bâlici, Republica Moldova, Premiul Grigore Tocilescu) și Nicolae Bunduri, Premiul „Agatha Bacovia-8, 25). La Capitolul Mențiuni, semnalizăm pe următorii epigramiști: Florian Abel (8,17), Vasile Larco (8,17), Ion Moraru (8,08), Maria Chirtoacă (7,92), Rodica Calotă (7,92), Florina Dinu Dinescu (7,92), Ștefan Ciocianu (7,83),Claudiu Contevici (7,83), Vasile Lupu (7,83), Florin Rotaru 7,83), Cătălina Oșivschi (7,83) Ion Ruse (7,83), Janet Nică (7,83).
Părăsind fie și pentru două zile tărâmul de zi cu zi al politicii de la Nord de Dunăre, care este un fel de spațiu al fatalității, peste 100 de români din Patria-Mumă, din Republica Moldova și din Ucraina) s-au încăpățânat să demonstreze celor care mai cred că ne putem câștiga libertatea prin cultură că țara noastră are un destin cultural și că o filosofie a conștiinței naționale nu se poate câștiga decât prin cultură.
Dragi prieteni, la Mizil, în refuzul, parcă intenționat, al acestor vremuri huliganice, adevărul înflorește în ochii și oglinda sufletelor unor oameni de spirit, care vor să-și privească țara în ochi, să-i șteargă lacrimile și să-i oblojească rănile supurânde…
Prin poezie și, apoi, prin epigramă, care este chintesența și strănutul poeziei…
Felicitări tuturor câștigătorilor. Felicitări, Victor Minea și Laurențiu Bădicioiu… Ce frumos e la voi în suflet!
