Aparent, este foarte simplu să-ți testezi viteza la internet. În practică, există o serie stufoasă de particularități pe care trebuie să le ai în vedere, înainte să pui mâna pe telefon și să te cerți cu RCS-RDS, Telekom, UPC, Vodafone sau Orange.
Fiecare gadget din preajma tare este conectat la internet în 2019. Nu contează dacă este vorba de ceasul inteligent de la mână, smart TV-ul de pe perete, tableta uitată în ghiozdan sau telefonul care funcționează ca o prelungire a mâinii. În smartphone sau tabletă, probabil că ai un abonament de date, dar când ești acasă sau la birou, folosești conexiunerea Wi-Fi din preajmă.
De aceeași conexiune wireless depinde consola ta Xbox, PlayStation sau Nintendo. Laptopul este de asemenea conectat la Wi-Fi, cu mențiunea că, în deplasare, probabil că folosești funcția de hotspot de la mobil.
Prezența unei conexiuni la internet este partea simplă a ecuației. Viteza acelei conexiuni este partea complicată. Furnizorii de internet fac promisiuni din ce în ce mai spectaculoase în materie de viteză, dar puțini dintre ei livrează ceea ce promit. Pe de altă parte, nici echipamentele tale din casă nu sunt cele mai potrivite pentru a profita de ceea ce-ți oferă fibra optică de pe stâlp sau cablul gigabit ethernet de pe scară.
Pornind de la acest set de circumstanțe, ar fi bine să înveți cum îți testezi viteza la internet corect. Premisa poate părea una banală, dar având în vedere că poți să piezi și 30 de minute la telefon încercând să cerți cu furnizorul de internet, ar fi bine să fii sigur că problema este de la el, înainte să inițiezi apelul. Nu de alta, dar un singur test de viteză spune doar o parte infimă a poveștii conexiunii tale online.
Ce este și ce nu este un test al conexiunii tale la internet – speed test
În momentul în care inițiezi un test al conexiunii tale sau cineva îți recomandă să efectuezi unul, premisa este simplă. Intri pe un site sau într-o aplicație de mobil, apeși pe un buton și, după câteva secunde, vei putea să asociezi câteva cifre performanței tale online.
Implicit, vezi viteza de download, rata în megabytes pe secundă cu care descarci informații de pe internet. De cele mai multe ori, aceasta este cifra pe care ți-o promite furnizorul de internet în momentul în care te-ai abonat.
Ca bonus, s-ar putea să primești viteza de upload. Aceasta este rata cu care urci conținut online, postezi un clip pe YouTube sau câteva poze pe Facebook. Aproape de fiecare dată, este semnificativ mai lentă decât viteza de download. În cel mai optimist caz, gravitează în jurul valorii de 50% din download. De cele mai multe ori, este între 15 și 20% din download.
Ping-ul este al treilea parametru al conexiunii pe care ți-l oferă majoritatea testelor de viteză pe care le găsești online. Măsoară timpul în milisecunde care trece din momentul în care ți-ai propus să inițiezi o conexiune cu un server de internet, până când ai reușit acest lucru.
Un ping mic, de până în 10-15 milisecunde nu te ajută la Netflix. Te ajută la Counterstrike, Fortnite, Overwatch sau Apex Legends.
Pentru că un test al conexiunii la internet verifică timpul în care un pachet de date este descărcat de pe un singur server sau urcat pe serverul respectiv, nu reprezintă o imagine completă a conexiunii tale cu orice server de pe planetă.
Cu alte cuvinte, degeaba descarci cu 200 Mbps de pe un server aflat la o distanță de 50 km de tine, pentru că asta nu implică că vei vedea un flux video 4K de pe Netflix în condiții optime.
Cum testezi viteza la internet corect, ca să ajungi la o concluzie avizată
Viteza la internet pe mobil, dacă ești într-o zonă cu semnal bun, depășește aproape de fiecare dată nevoile pe care le-ai putea avea. În cazul în care nu ești mulțumit, mută-te doi metri mai încolo sau deschide un geam, dacă ești în interior.
Problema majoră ține de conexiunea la internet pe care o ai în casă sau la firmă și pe care plăteși un abonament ”garantat”. Acela nu ține de semnal, de puterea antenei sau de norii de afară. Ține de calitatea infrastructurii și, nu în ultimul rând, de echipamentele pe care le ai tu în casă, ale tale sau oferite de furnizor.
Pentru a-și lua o marjă de eroare, un furnizor preferă să spună că-ți oferă o conexiune la internet de până la 300 Mbps sau 500 Mbps, unde ”până la” sunt cuvinte cheie. Acea formulare îți face viața dificilă în cazul în care vrei să te cerți cu operatorul de internet pentru că nu-și respectă contractul.
Pe de altă parte, cum el nu-și respectă contractul, nici tu nu prea testezi corect conexiunea. În ziua de azi, în 95% dintre situații te conectezi la internet wireless. Ca să eviți orice interferență sau posibilitatea ca problema să vină de la pereții din casă, un test concludent se efectuează cu un fir gigabit ethernet conectat la routerul sau modemul de Telekom, UPC, RCD-RDS, Vodafone sau Orange.
Dacă nu ai o mufă ethernet la laptop, iar șansele sunt semnificative ca acest lucru să se întâmple, repetă testul conexiunii în cât mai multe circumstanțe, de la diferite distanțe față de router, cu mai multe echipamente.
În captura de ecran de mai sus, am obținut o viteză de la 35,7 Mb/s până la 159 Mb/s pe același telefon, în aceeași casă, cu aceeași conexiune de internet. Variația aproape absurdă a fost dată de distanța față de router și numărul pereților între terminal și sursa de internet.
În mod realist, în momentul în care vezi o varietate atât de mare care este clar cauzată de setul tău de circumstanțe din casă, este destul de dificil să te cerți cu furnizorul.
Teste de viteză, în condiții ideale
În casă, am o conexiune la internet gigabit prin fibră optică de la Telekom. Operatorul îmi promite 1000Gbps. Chiar dacă am un router wireless cu 802.11ac care poate să transmită acea viteză pe calea aerului și un MacBook Pro care poate să profite de respectiva rată de transfer, este aproape imposibil să o văd într-un test.
Chiar și așa, dacă simt că am o problemă și vreau să îmi formez o imagine clară a performanței conexiunii, trec prin mai multe etape. În primul rând, efectuez testul de viteză în mai multe feluri. Cele mai populare sunt Speedtest.net, Fast.com sau Google Fiber. Acesta din urmă nu are servere în România și, tocmai din acest motiv, te ajută să-ți măsori conexiunea în raport cu servere din Statele Unite
Repetă un test nu doar pe platformele menționate mai sus, dar și la distanțe diferite de router. În cazul în care fluctuațiile sunt foarte mari și nu ai pereți foarte groși sau cu fier-beton, înseamnă că ai nevoie de un router mai performant în casă.
Nu este exclus ca un laptop mai recent, din ultimii 2-3 ani, să fie soluția la problema cu conexiunea ta la internet. În cele două capturi alăturate, nu m-am mișcat deloc și tot am văzut o varietate de viteză de aproximativ 10% în plus pe Fast.com, serviciul de testare al conexiunii creat de Netflix.
În final, dacă nu era evident, asigură-te că niciun alt client de pe rețea nu descarcă nimic de pe internet. Orice test este absolut inutil, dacă un prieten se uită la Netflix pe canapea și un vecin îți folosește conexiunea pe YouTube.
Asigură-te că sistemul de operare nu-și descarcă vreun update și închide orice altă fereastră de navigare. Un test de viteză te ajută să iei o decizie informată despre o eventuală investiție într-un router, dar îți oferă și ”muniție” într-o ceartă cu furnizorul de internet. Secretul este să urmezi corect toți pașii și să ai în vedere detaliile de mai sus.
Sursa: playtech.ro
