Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie 2024, România are peste 460.000 de șomeri, o cifră care reflectă dificultățile economice și sociale persistente din anumite regiuni ale țării. Această valoare este echivalentă cu populația unui județ de dimensiunea Aradului. Rata medie națională a șomajului este de 5,4%, însă există zone care depășesc cu mult această valoare, indicând probleme structurale pe piața muncii.
Oltenia se confruntă de mulți ani cu provocări economice majore, iar acest lucru este evident în datele actualizate privind rata șomajului. Trei dintre cele cinci județe ale regiunii se regăsesc în topul național al județelor cu cea mai mare rată a șomajului:
• Dolj – locul trei pe țară ca nivel al șomajului
• Mehedinți – locul 4
• Olt – locul 8
Aceste date evidențiază gradul ridicat de subdezvoltare și lipsa de oportunități economice care afectează regiunea. Județul Dolj este unul dintre cele mai afectate de problemele socio-economice din Oltenia. Acesta se confruntă cu o serie de factori care contribuie la rata ridicată a șomajului:
1. Lipsa investițiilor private: Zonele industriale din jurul municipiului Craiova sunt dependente de un număr redus de companii mari, ceea ce face economia locală vulnerabilă la fluctuații.
2. Dependența de sectorul public: O mare parte a locurilor de muncă din județ sunt oferite de instituții publice, în timp ce sectorul privat rămâne subdezvoltat.
3. Migrația tinerilor: Tinerii din Dolj migrează către orașe mari sau în străinătate în căutarea unor oportunități mai bune, ceea ce reduce forța de muncă calificată disponibilă.
4. Educația și formarea profesională insuficient adaptate: Lipsa unor programe de calificare adecvate cerințelor pieței muncii locale agravează problema șomajului structural.
Subdezvoltarea economică din Dolj nu doar că limitează oportunitățile de angajare, dar are și consecințe grave asupra calității vieții populației. Veniturile medii din județ sunt semnificativ mai mici decât media națională, ceea ce afectează consumul intern și creșterea economică locală. Locuitorii din mediul rural se confruntă cu acces deficitar la educație, servicii medicale și infrastructură, accentuând disparitățile sociale, în timp ce mulți locuitori din Dolj depind de ajutoarele sociale, ceea ce reflectă lipsa alternativelor economice sustenabile.
Județul Dolj reprezintă un exemplu elocvent al provocărilor economice și sociale cu care se confruntă regiunea Oltenia. Pentru a reduce șomajul și pentru a stimula creșterea economică, este esențial ca autoritățile și actorii privați să colaboreze în vederea implementării unor politici sustenabile de dezvoltare. Doar prin investiții strategice, crearea de locuri de muncă și sprijinirea mediului de afaceri se poate asigura o reducere durabilă a sărăciei și o creștere a bunăstării locuitorilor din Dolj și din întreaga regiune a Olteniei.
Iar atunci când vorbim de investiții strategice, evident că nu facem referire la cele două pseudo-parcuri industriale patronate de Consiliul Județean Dolj, locuri în care își desfășoară activitatea doar câteva zeci de societăți comerciale mici, de multe ori selectate pe criterii subiective pentru a beneficia de facilitățile oferite de aceste locații. Este nevoie de firme mari și puternice din punct de vedere financiar, care să deschidă unități de producție performante și capabile să absoarbă forța de muncă excedentară din județ.
În paralel, același Consiliu Județean Dolj, „patronat“ de zeci de ani de filiala locală a PSD-ului, ar trebui să sprijine financiar și logistic autoritățile locale din comunele județului pentru implementarea unor proiecte locale de dezvoltare economică care să nu țină seama de culoarea politică a primarilor care conduc aceste localități.
sursa: https://www.indiscret.ro
