PSD, cu România în suflet

0
137

Ultimul comunicat dinspre PSD ne spune că PIB-ul României va fi mai mare, până la sfârşitul acestui an, cu 266 de miliarde lei faţă de cât era când a preluat guvernarea, în decembrie 2016. Pentru comparaţie, în toată perioada 2009-2016 PIB-ul a crescut cu 234 de miliarde lei. Acest nivel al veniturilor bugetare este de natură să susţină creşterile de salarii şi pensii, contrazicând încă o dată ştirile alarmiste despre o eventuală intrare în incapacitate de plată. Dimpotrivă, ne asigură şi Ministerul Muncii, anul acesta vom avea excedent la pensii! Şi ca să vedeţi unde suntem în acest domeniu, media în Uniunea Europeană în ce priveşte ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB este de 13%. În România, cheltuielile cu pensiile în PIB reprezintă puţin peste 7%. Abia în 2022, când se va încheia creşterea graduală a pensiilor, aşa cum se prevede în actualul program de guvernare al PSD, ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile va fi de 11,7%, adică aproape de media europeană. Se supără cineva că vrem să reducem enormele decalaje faţă de Europa?

O ştire care, mai mult ca sigur, nu a fost luată în seamă, nu a produs niciun impact în conştiinţele obişnuite cu aruncatul lăturilor în capul actualei guvernări. Şi pentru care e mult mai important să vadă România nu pe magistrala europenismului, ci înghesuită pe uliţe lăturalnice. Pe de altă parte, ştirea de mai sus trebuie să fi căzut repede de pe masa conştiinţei colective, zburată de vântul neîncrederii, în condiţiile în care poporul acesta a fost prea pe faţă minţit, o jumătate de veac, cu veştile triumfaliste despre marile succese ale comunismului. Acum, e ca în povestea, întoarsă pe dos, cu Petrică şi lupul: chiar şi o ştire bună, atunci când vine, poate să ne lase indiferenţi, bănuind-o de minciună. De fapt, cam aici, credem noi, au greşit strategii campaniei electorale pentru europarlamentarele din 26 mai. Că o mare parte din poporul acesta nu poate fi câştigată cu astfel de mesaje despre creşteri de salarii şi pensii, despre creşterile din agricultură şi industrie etc. s-a văzut clar în rezultatul votului. Chiar şi dacă erau construite nişte spitale regionale şi oricâte sute de km de autostradă, tot nu ar fi fost destul pentru a urni din loc conştiinţele căzute sub muntele de manipulare antipesedistă. Într-o democraţie consolidată, da, aşa se câştigă alegerile, vorbind despre succesele obţinute în timpul guvernării. Dar nu şi în democraţia noastră originală, în care succesele economice şi sociale nu se convertesc în voturi. La noi dă foarte bine critica de pe margine, aceasta este ascultată şi urmată de electorat. De aceea mulţi încă mai cred că ar fi fost bine ca PSD să se retragă de la guvernare şi să înceapă şi el să critice de pe margine. Şi ce bine i-ar fi stat, în condiţiile în care amatorismul în politică ar fi dat iar în clocot! O guvernare PNL-USR-PLUS ar fi făcut de râs Guvernul Cioloş, din 2015-2016, depăşindu-l detaşat în balamuc şi impostură. Ne-am fi distrat de minune, dar pe pielea noastră, căci ţara ar fi fost aruncată în haos. Aşa, măcar există stabilitate şi ne putem programa în linişte viaţa. Şi, uneori, să mai aruncăm câte o ocheadă către scena politică. Ca acum, când social-democraţii se pregătesc pentru întâlnirea de sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PSD. Şi de la care aşteptăm ca oamenii care vor fi aleşi în funcţii să înţeleagă că palma pe care electoratul a aplicat-o PSD-ului în 26 mai a fost ca palma din partea unui părinte care-şi pedepseşte copilul pentru ceva obrăznicie şi neascultare, dar nu-l ucide şi nici măcar nu-l dezmoşteneşte. Adică, să treacă peste nemulţumirile personale şi să refacă unitatea partidului. PSD trebuie să meargă mai departe, cu România în suflet.

Constantin Smedescu