Marius Paulian Preoteasa, primarul din Stoicăneşti, conectat la prezentul comunei

0
1513

Comuna Stoicăneşti ocupă o poziţie centrală în Câmpia Boianului,  în sud-estul judeţului, la 50 km de Slatina, pe o suprafaţă de 100 de km pătraţi. Este străbătută de drumul judeţean DJ 546 A şi de pârâul Călmăţui. Deşi este formată dintr-un singur sat, Stoicăneşti, hotarele ei sunt extrem de zigzagate, motiv pentru care doar enumerăm comunele învecinate. Începând din nord, în sensul acelor de ceasornic, acestea sunt: Vâlcele, Şerbăneşti, Crâmpoia, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Radomireşti, Dăneasa, oraşul Drăgăneşti Olt, Mărunţei şi Izvoarele. Înainte de 1989, s-a remarcat ca fiind una dintre primele patru localităţi din ţară în care s-au organizat şi dat în folosinţă ciupercării. În perioada 1968-1972 s-au înfiinţat ciupercării la Arad, Făgăraş, Bucov (Prahova) şi Stoicăneşti, iar unul dintre cei mai destoinici conducători locali din perioada comunistă a fost Dumitru Tudose, pe care localnicii îl vor alege să-i conducă şi după 1989, în calitate de primar. Ca puncte de atracţie turistică menţionăm cele două biserici surori – prima, ridicată pe la 1780, din care se mai păstrează doar pereţii de cărămidă, inclusiv, fapt extraordinar, o parte din pictura originală, care s-a încăpăţânat să reziste, chiar dacă mila creştinească n-a fost în stare să ridice un acoperiş peste aceste ruine. Regretatul Traian Zorzoliu s-a zbătut cât a putut să determine autorităţile în acest sens, aducând şi argumentul pertinent că străinii s-ar da peste cap să valorifice aşa ceva. Cu puţin efort, credea el, construindu-se un acoperiş şi o pardoseală din lemn, se puteau oficia din nou slujbe sau căsătorii pentru acele perechi doritoare să dea evenimentului din viaţa lor o notă de originalitate. Cealaltă biserică a fost ridicată pe la 1888-1889, foarte aproape de prima, pe un teren donat de Constantin Fântâneanu. Pictura interioară este creaţia pictorului Gheorghe Tătărăscu, iar catapeteasma a fost realizată de Constantin Brâncuşi, pe când era încă doar ucenic la Şcoala de Arte şi Meserii de la Craiova. A fost resfinţită la 3 iunie 2006. Ca punct de atracţie turistică poate fi menţionat şi Complexul Muzeal Etnografic Boianu, cu o biserică bordei unicat în ţară.

În 2012, s-a sărbătorit cu mare pompă împlinirea a 500 de ani de atestare documentară a localităţii. În 1512, Neagoe Basarab a emis un hrisov prin care a întărit mănăstirii Cutlumuz, de la muntele Athos, mai multe sate, ocazie cu care este menţionat „hotarul Stoicăneştilor”. Pe la 1835, în Stoicăneşti erau înregistrate 96 de familii, în total 480 de locuitori. Peste numai cinci ani erau menţionaţi 150 capi de familie. Pe vremea comunismului, aici a funcţionat una dintre cele mai prospere Cooperative Agricole de Producţie (CAP) din ţară. În afara ciupercăriei, aveau şi câteva făbricuţe: de cărămidă, de mezeluri, de conserve. Aveau şi băi comunale, cu ape termale, o adevărată staţiune balneo-climaterică. În 1973 a fost inaugurat un dispensar uman cu trei etaje, practic un spital, unde se făceau internări sau aveau loc naşteri. Bineînţeles, după 1989 toate au devenit ruine. Doar Complexul Avicol a fost salvat, revitalizarea lui datorându-se investiţiilor făcute de un investitor străin care creşte aici circa 500-600.000 de găini pentru ouă şi unde lucrează circa 100 de angajaţi. Condusă cum trebuie, comuna Stoicăneşti s-ar fi putut foarte uşor transforma într-un orăşel agricol.

În 1973, populaţia comunei era de 4.654 locuitori. Recensământul din 2011 a înregistrat în Stoicăneşti 2.638 de locuitori. În fiecare duminică se organizează în comună târg săptămânal, iar o dată pe an, sărbătoarea numită Fiii Satului, dedicată celor rămaşi în comună, dar şi a tuturor celor răspândiţi prin lumea largă. Alegerile din 2016 au condus la un Consiliu local format din 11 membri, dintre care 8 sunt de la PSD şi 3 de la PNL. Viceprimar este Aurelian Dogaru.

Din 2008, primar este Marius Paulian Preoteasa, născut la 18 iunie 1969. A reprezentat PNL, ca om de dreapta, dar, din 2014, a cârmit spre stânga şi a devenit membru PSD. După absolvirea Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, a continuat la USAMV Bucureşti, specializându-se în inginerie economică pentru agricultură. Începând din 1990 a administrat o societate comercială până în 2008, când a fost ales primar.

Dintre cele mai importante realizări ale primarului din Stoicăneşti enumerăm: introducerea sistemului de alimentare cu apă; construirea pieţei comunale; înfiinţarea Parcului Tineretului, cu spaţii de joacă pentru copii şi teren de minifotbal, cu nocturnă; amenajarea centrului civic al comunei; betonarea miniterenului de handbal de la Şcoala generală; achiziţionarea unui buldoexcavator, cu fonduri atrase prin GAL; reabilitarea sediului Primăriei, dotarea cu mobilier nou şi construirea gardului împrejmuitor; refacerea bazei sportive; decolmatarea pârâului Călmăţui; înfiinţarea Complexului Muzeal Etnografic Boianu, în cadrul căruia a fost amenajată şi o bibliotecă; înfiinţarea grupului de dansatori şi solişti vocali „Rapsozii Călmăţuiului”. Tot la iniţiativa primarului Preoteasa, a fost reînfiinţată şi echipa de fotbal „Recolta Stoicăneşti”, o echipă cu tradiţie a judeţului, una dintre fruntaşele fostei Divizii C. În 1992 însă a retrogradat şi chiar a dispărut de pe firmamentul fotbalului judeţean, câţiva ani. A renăscut după alegerea ca primar, în 2008, a lui Marius Preoteasa. Abia reînfiinţată, echipa a reuşit să câştige două ediţii consecutive ale fazei judeţene a Cupei României, precum şi titlul de campioană judeţeană în ediţia 2010-2011. Reprezentând judeţul la barajul de promovare în Liga a III-a, a pierdut în faţa Damilei Măciuca, echipă care va ajunge până în Liga I. Ratarea promovării nu a descurajat echipa, care a jucat în continuare foarte bine şi a câştigat din nou campionatul judeţean în ediţia 2015-2016. Din nefericire, la barajul de promovare i-a apărut în cale un nou adversar redutabil, FC Argeş, peste care nu a putut trece. Dar partea bună din această nouă tentativă nereuşită de promovare este că stadionul comunal s-a ales cu una dintre tribune, cea metalică, acoperită.

 Prin iulie 2015 a început asfaltarea a 10 km de drumuri comunale, iar prin PNDL-2, pentru comuna Stoicăneşti, s-a aprobat finanţarea proiectului „Modernizare drumuri de interes local, etapa a II-a”, în valoare de 9.596.755 lei. Prin acest proiect se vor asfalta încă 13,5 km de străzi, ceea ce va însemna că în comuna Stoicăneşti se va încheia operaţiunea de asfaltare. Următoarea operaţiune de anvergură ar fi introducerea sistemului de canalizare, pentru care există proiect, numai că realizarea lui depăşeşte suma de 1 milion de euro, ceea ce înseamnă că trebuie căutate şi alte surse de finanţare.

În 2016, Consiliul Judeţean a alocat câte 5.000 lei pentru fiecare dintre cele două parohii, bani care s-au folosit pentru refacerea clopotniţei, iar Consiliul Local a venit în completare cu suma de bani necesară la refacerea gardului împrejmuitor. Şi la cimitir s-a construit o capelă mortuară, o alee pietonală, s-a împrejmuit cu gard şi s-a introdus iluminatul electric. În comună activează şi o echipă de pompieri voluntari, pentru care s-a achiziţionat o nouă maşină. De asemenea, funcţionează un dispensar uman, o farmacie şi un dispensar veterinar. Cei aproximativ 250 de copii din comună, cu tot cu cei de la grădiniţă, învaţă într-o şcoală reabilitată, izolată termic, cu grupuri sanitare noi, interioare, şi încălzire centrală. Pentru activităţile artistice şi culturale din comună, s-a reabilitat Căminul Cultural, cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană.

Spre sfârşitul lui 2017, familia primarului din Stoicăneşti a fost protagonista celei mai mari tranzacţii a anului, cu teren arabil. O tranzacţie de 1,5 milioane de euro, prin care o firmă administrată de soţia primarului, a cumpărat aproape 400 de ha de teren arabil situat în Stoicăneşti, de la un offshore din Cipru. Este ceva inedit, până acum aflam despre străini care ne cumpără pământul, iată că se găsesc şi români care să ni-l răscumpere.