Un pericol mortal pentru democraţie

4
201

Desigur, există un temei pentru care guvernul Orban şi-a asumat angajarea răspunderii pe legea bugetului. Din umbra opoziţiei, PSD i-ar fi sărit repede în faţă cu nişte amendamente care i-ar fi dat mari dureri de cap. Or, PNL a înţeles bine că ţara trebuie să pornească în noul an, adică fix de la 1 ianuarie, cu un buget în vigoare. Supunerea lui spre dezbatere în Parlament ar fi condus la o nedorită şi păguboasă întârziere. Tocmai aşa ceva caută PNL să evite prin angajarea răspunderii. Totuşi, dincolo de această raţiune, guvernul Orban crează un precedent care, în condiţiile unei democraţii atât de strâmbe precum a noastră, poate genera un pericol mortal.  

Când se întocmeşte un buget, se are în vedere o sumă de bani care trebuie împărţită. Dar această sumă de bani este una estimată, nu există în momentul alcătuirii bugetului, ceea ce înseamnă că la baza unui buget se află totdeauna o viziune, respectiv viziunea guvernului în funcţie cu privire la dezvoltarea ţării în anul următor. Este cea mai importantă lege pe care o iniţiază un guvern, motiv pentru care, în orice democraţie, respingerea ei în Parlament echivalează cu o moţiune de cenzură. Este atât de importantă, încât, prin articolul 138 din Constituţia României, i s-a creat un statut constituţional distinct. Legea bugetului are nevoie de trecerea ei prin Parlament, ca să fie cu adevărat în litera şi spiritul Constituţiei. A ocoli Parlamentul în această chestiune înseamnă să distrugi şi ce a mai rămas din democraţia noastră originală. Niciun guvern de până acum nu a mers cu îndrăzneala atât de departe. Chiar dacă niciunul nu a respectat prevederea legală care instituie data de 15 noiembrie ca termen pentru elaborarea bugetului, nu s-a ajuns totuşi până acolo încât, invocându-se criza de timp, să se adopte un buget prin asumarea răspunderii. Şi avem, slavă Domnului, destule exemple în care s-a mers luni bune fără buget, în anul următor. Şi după ce, din Parlament, bugetul a ieşit ciuruit bine de gloanţele opoziţiei, prin sutele şi miile ei de amendamente. Dar niciodată, absolut niciodată nu s-a pus problema angajării răspunderii pe această lege vitală pentru ţară.

Regula de aur a oricărei democraţii este dezbaterea parlamentară. Numai la ultimul buget al guvernului social-democrat, PNL a depus 600 de amendamente, împingând dezbaterile, uneori, până după miezul nopţii. Nu treceau ele toate amendamentele, putea să nu treacă niciunul, dar erau dezbateri şi opinia publică, prin intermediul presei, lua cunoştinţă de ele şi putea să ia atitudine, atunci când era cazul. Măcar, era un joc democratic, fără respectarea tuturor regulilor, dar era. Acum, ce vrea PNL? Să joace singur, fără opoziţie? El să centreze şi tot el să dea cu capul? Ce-ar însemna ca, de acum încolo, toate guvernele să-şi treacă toate legile prin angajarea răspunderii? Ar fi ca în Imperiul Roman (ca să nu ne referim la perioade mai recente), când trecerea la imperiu s-a făcut cu păstrarea instituţiei republicane fundamentale, adică Senatul, deşi cu un rol decorativ. Oare cine o fi, în cazul nostru, Împăratul?

Până la urmă, toate argumentele avansate de PNL în favoarea angajării răspunderii sunt numai necesare, nu şi suficiente. Şi dacă sunt numai necesare, sunt în afara logicii. O fi el un guvern cu o susţinere parlamentară extrem de fragilă, dar era treaba lui să-şi găsească susţinerea pentru a face faţă dezbaterilor din Parlament. Un Guvern care nu reuşeşte să-şi treacă bugetul prin ploaia de bombe a amendamentelor este un guvern minoritar şi, implicit, impostor.

Angajându-şi răspunderea, guvernul Orban lansează în direcţia democraţiei româneşti o rachetă balistică intercontinentală, după care se poate instala iarna dictaturii. Cel puţin, creând un precedent de acest fel, se deschide larg poarta pentru nişte metehne şi apucături similare din partea guvernărilor ulterioare. Că doar nu şi-o închipui PNL că va rămâne prea mult la guvernare! Şi când PSD va proceda la fel, ce putere morală va mai avea PNL să-l critice?

Constantin Smedescu

4 COMENTARII

  1. Domnule Constantin Smedescu,dupa 30 de ani de la caderea comunismului,ar fi cazul sa va priviti in oglinda constiintei si sa va asumati responsabilitatea pacatului postcomunist, deoarece pericolul mortal al democratiei inca nu a trecut.Acest pericol mortal al democratiei din Romania a fost si este comunismul si postcomunismul promovat de cozile de topor al fostului regim comunist din toate institutiile statului roman.
    In 1989, romanii au cerut in strada „Jos comunismul!” respectiv au iesit in strada din cauza falimentului social,politic si economic al regimului comunist.Asa si azi..Romanii au votat impotriva urmasului direct al comunismului,PSD.Asta trebuie sa intelegi dumneavostra.
    De ce oare,Proclamatia de la Timisoara,punctul 8,din 12 martie 1990, a fost respinsa de urmasii comunistilor din FSN,actualul PSD?
    Pentru ca se stia ca mentinerea la putere a cozilor de topor al regimului comunist au fost si sunt un adevarat pericol mortal al democratiei romanesti.Punctul 8 cerea ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti și al fostilor ofiteri de Securitate. Prezența lor in viața politica a tarii este principala sursa a tensiunilor și suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viața publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti candidatura la functa de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism.
    Daca se respecta acest punct 8 ,acum,cu siguranta, nu aveam atatia fosti comunisti, securisti,informatori si copiii lor in functii de conducere si angajati in institutiile Statului , care au reusit sa se imbogateasca din banii publici si sa alunge din tara peste zece milioane de romani.

    PSD,urmasul Partidului Comunist Roman, a fost inca din fasa un adevarat pericol al democratiei.Sa nu uitam cum s-a instaurat PCR in Romania si cum s-a mentinut la putere pana astazi.
    Stim prea bine ca ,Romania a devenit o tara comunista la sfarsitul anilor ’40, aproape imediat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial,prin Guvernul comunist condus de Petru Groza.Arhiva ne spune ca in 1945, PCR avea 800 de membri din care 400 erau informatori la Siguranta Statului si 400 erau agenti ai Cominternului/KGB/GRU-ului.Comunizarea şi sovietizarea Romaniei s-a desfasurat in cateva etape, printr-un proces coordonat de Uniunea Sovietica, fara vreun merit din partea Partidului Comunist Roman, o formaţiune politica insignifianta pana atunci.Sa nu uitam celebrele alegeri din 1946.Numaratoarea au facut-o bineinteles oamenii controlati de sovietici,comunistii romani,majoritatea fiind fara studii si oameni de la tara, falsificand numarul voturilor.

    De fapt,in 1946, PNŢ castiigase alegerile zdrobitor in fata comunistilor-parintii PSD de azi. Cu toate acestea ,nimic nu s-a schimbat iar Parlamentul unicameral care era dominat de elemente supuse comunistilor, cu doar 33 de reprezentanţi ai opoziţiei. Comunistii romani au scapat de ei, cu ajutorul sovieticilor, destul de repede şi fara prea multe explicatii. Liberalii şi taranistii au fost declaraţi fascisti şi criminali de razboi şi a început adevarata epurare.Acelasi lucru,dupa 45 de ani,avea sa-l faca si fostul activist PCR,Ion Iliescu,dupa lovitura de stat din 22 decembrie 1989,cand spunea despre taranistii lui Corneliu Coposu,,,ca sunt mosierii care vor sa ne vanda tara..,,Dar pana la urma,s-a vazut cine a devalizat bancile romanesti si cine a falimentat economia nationala ,respectiv cine s-a imbogatit din banii publici…
    Aceiasi romani,ascunsi dupa sigla FSN, condusi de Ion Iliescu, care, la 1 decembrie 1990 de la Alba Iulia, l-au huiduit demenţial pe Corneliu Coposu cand a luat cuvantul, adică tocmai pe acela care era succesorul legitim al lui Iuliu Maniu, cel care la 1 decembrie 1918 facuse Romania Mare tot la Alba Iulia, eroul reintregirii! Acest 1 decembrie 1990 va ramane vesnic o pata pe obrazul romanilor, care, acolo, la Alba Iulia, ar fi fost în stare sa-l lapideze pe urmaşul lui Iuliu Maniu, cei doi sacrificandu-si viata la propriu in temnitele comuniste pentru Romania!Avea dreptate cand ne spunea Petre Tutea:„Am stat 13 ani in temnita pentru un popor de idioti”

    La 20 martie au fost arestaţi 315 membri ai partidelor de opozitie, iar in noaptea de 4 mai au fost arestati alti 600. Nu exista nicio baza legala pentru aceste arestari Mai mult decât atât, în urma epurărilor politice, au fost înlăturaţi definitiv liderii opoziţiei. La 14 iulie 1947, liderii taranisti au primit oportunitatea de a fugi in strainătate. Au acceptat-o in acele condiţii. Pe aerodromul de la Tamadau au fost prini in baza unei inscenări de autoritatile comuniste si acuzati de ”incercarea de fuga in strainatate. Au sfarsit toti, inclusiv Iuliu Maniu in temnitele comuniste.

    Mai ramanea o singura povara.un singur mare obstacol major pentru comunisti, şi anume regele Mihai I al Romaniei.Pe 30 decembrie 1947, regele Mihai şi regina mama se intalneau cu comunstii Petru Groza si Gheorghe Ghiorghiu Dej. Acestia din urma i-au cerut imperativ si sub amenintarea armei,Regelui Mihai I sa abdice si sa lase tara in mainile Partidului Comunist Roman. Constrans de situatia data, la o varsta inca frageda, Suveranul Romaniei a fost fortat sa abdice si sa paraseasca tara, pe 4 ianurie 1948. In aceeai zi ,30 decembrie 1947,la orele 19.00, Regatului Romaniei, devenea oficial Republica Populara Romana. S-au mai precis,Romania devenea o tara comunista si izolata de lumea occidentala.

    Din pacate,acest partid comunist a fost un pericol al democratiei si dupa lovitura de stat din 22 decembrie 1989,atunci cand Ion Iliescu,cu ajutorul armatei,a preluat puterea prin manevre,diversiuni,crime si minciuni raspandite prin diferite mijloace. In acest sens,Parchetul Militar demonstreaza ca in decembrie 1989 in Romania a avut loc o lovitura de stat.
    Perioada de pana la alegerile din 20 mai 1990. a fost marcata de demonstratiile generate de anuntul lui Ion Iliescu ca Frontul Salvarii Nationale nu participa la alegerile generale, dupa ce, in decembrie 1989, mentionase ca va fi doar un organism de conducere provizoriu si nu va participa la niciun proces electoral.

    Primul din seria evenimentelor ce au dus la fenomenul “Piata Universitatii” si la mineriade a fost mitingul organizat la Bucuresti, in Piata Victoriei, in 28 ianuarie 1990, de PNTCD, PNL si alte partide care protestau fata de ascensiunea politica a FSN, care anuntase ca va participa la alegeri ca uniune reprezentativa a fortelor democratice.De fapt,FSN era fostul PCR.

    In paralel, avea loc o contramanifestatie organizata si condusa de Ion Iliescu si de FSN si sustinuta de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR si IIRUC.

    In 29 ianuarie 1990, sustinatorii Frontului au devastat sediile partidelor istorice din Capitala. Asediat in sediul PNtCD din Piata Rosetti, liderul PNtCD, Corneliu Coposu, era evacuat de catre primul-ministru, Petre Roman.

    In urma apelurilor lansate in mass-media de seful statului, Ion Iliescu, presedintele FSN, pentru oprirea manifestatiei din Piata Victoriei, au sosit in Capitala peste cinci mii de mineri din Valea Jiului.

    Inarmati cu bate si lanturi au devastat sediile principalelor partide istorice si au scandat lozinci ca „Moarte intelectualilor!” sau „Jos cu fiii de chiaburi si legionari!”. Era a doua venire la Bucuresti a minerilor, dupa mitingul anticomunist din 12 ianuarie 1990.
    In aprilie 1990, au inceput mitingurile electorale din Piata Universitatii.

    In 22 aprilie, in urma unui miting electoral al Blocului National al Partidelor de Centru (in Piata Unirii) si al PNTCD (in Piata Aviatorilor), o parte dintre manifestanti ocupau Piata Unversitatii, denuntand deturnarea idealurilor revolutiei din decembrie de catre puterea nou instalata. Manifestatia a continuat aproape trei luni, participantii scandand lozinci anticomuniste si lansand „imnul golanilor”, asa cum ii denumea Iliescu pe protestatari.

    Mai bine haimana, decat tradator
    Mai bine golan, decat dictator
    Mai bine huligan, decat securist
    Mai bine mort, decat comunist

    Iliescu a fost ales presedinte la 20 mai 1990, in Duminica Orbului (a sasea duminica dupa Paste), potrivit calendarului ortodox, noteaza NewsIn. La 18 ani de atunci, pe 1 iunie, tot in Duminica Orbului, romanii vor fi chemati la urne sa isi aleaga primarii si consilierii.

    Doar FSN, PNL si PNTCD au promovat candidati la presedintie in primul scrutin postdecembrist: Ion Iliescu (FSN), contestat intrucat era perceput ca un activist al PCR si continuator al aceluiasi sistem, Ion Ratiu (PNTCD) si Radu Campeanu (PNL), ambii reintorsi in tara dup o perioada de exil.
    Dupa victoria Revolutiei romane, Familia Regala, aflata la Versoix, in Elvetia, a cautat de indata solutii pentru a venii in tara . Prima care a ajuns in Bucuresti a fost principesa Margareta. Pentru ea, Romania fusese pana atunci o tara interzisa.

    Revenirea Regelui Mihai insusi in tara s-a dovedit o intreprindere si mai dificila. La începutul lui 1990, Regele a anunţat că vrea să fie in tara de Pasti, dar autoritatile au respins vehement ideea. „Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multa vreme din ea. Un roman scos din casa lui cu forta nu inceteaza, numai prin aceasta, sa fie roman”, a declarat regele Mihai I a reinnoit solicitarea. Autoritatile romane postcomuniste conduse de fostul comunist ,Ion Iliescu,presedintele Romaniei si al Frontului Salvarii Nationale, erau impotriva revenirii Suveranului Romaniei in tara Lui,deoarece revinerea Regelui Mihai I ar fi insemnat desfintarea FSN si revenirea Romaniei la monarhiei.

    In cele din urma, fostul Suveran al Romaniei,regele Mihai I a hotarat ca nu mai este cazul sa amane plecarea in Romania. Un decret al guvernului comunist din 1948 le retrasese cetăţenia romana regelui Mihai Işi familiei sale. Dar cum regele nu a recunoscut niciodată legitimitatea regimului comunist, iar Revoluţia răsturnase, în decembrie 1989, dictatura comunistă, familia regală a sperat că îşi poate petrece în România Crăciunul. Regele Mihai, regina Ana, principesa Margareta au aterizat pe Aeroportul Otopeni în după-amiaza zilei de 25 decembrie 1990.

    In ciuda acestui start civilizat, evenimentele se precipita. Regele ajunge in centrul Capitalei, traieste emotia revederii Bucureştiului, cu vechea Fantana Miorita, dar si cu Piata Victoriei, desfigurată de blocuri comuniste. Familia regala a Romaniei asteapta in casa unor apropiati pasapoartele, asa cum li se promisese la aeroport. Şi cum ele nu sosesc, regele dăasemnalul pornirii spre Sfanta manastire Curtea de Arges.

    Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, din ordinul fostului activist PCR,presediintele Romanie,Ion Iliescu,parintele ideologic al PSD, maşinile Familiei Regale sunt oprite de militari. In ciuda discutiilor care au durat doua ore, Regele este intors din drum si dus la Aeroportul Otopeni.
    Domnule Constantin Smedescu,sa stit ca nu PNL ,prin anumite manifestari politice ale lui,este pericolul mortal pentru democratie,ci insasi comunismul si comunistii,securistii,informatorii si urmasii lor din PSD si din institutiile statului au fost si sunt un pericol mortal pentru democratie.Din pacate,in judetul Olt,a existat si exista o cardasie a slujitorilor bisericii ortodoxe cu clasa politica corupta si diletanta.Un preot nu trebuie sa se implice in viata politica,respectiv sa le spuna oamenilor ca ar fi bine sa voteze cu partidul lui Stanescu de la Olt,ci moral,teologic este bine sa le spuna doar adevarul, ,asa cum ne invata si Iisus Hristos,respectiv preotul este obligat sa le spuna cine sunt politicenii imorali si corupti:primari,viceprimari,consilieri,presedinti de partid politic, de Consilii Judetene,senatori,ideputati,ministri.Iisus Hristos ne invata să evitam felul de comportare al fariseilor, al celor fatarnci si dornici de marire desarta,asa cum sunt majoritatea politicenilor de azi. Decat sa primeasca bani de la un politician corupt si desfranat,slujitorul bisericii,preotul,ar fi bine sa ia exemplul de la femeia saraca si vaduva, care, mai inainte de a se gandi la sine, a oferit dintru ale sale celor ce poate erau mai sarmani decat ea.
    Adevarata menirea unui preot este de a fi slujitor in casa Domnului,deoarece este o poziţie de cea mai inalta cinste şi demnitate, dar si de cea mai extraordinara responsabilitate. Preotul este chemat să predice si sa practice Evanghelia lui Hristos care este una vindecatoare, mantuitoare pentru om.Din pacate,si in randul preotilor sunt fosti informatori ai fostei securitati comuniste..
    Sa nu uitam niciodata.Tinerii care au murit in Decembrie 1989,cei din generatia mea,nu au murit pentru lichelele comuniste, care vor sa isi mentina puterea,privilegiile si influenta in viata sociala,politica,admnistrativa si economica a tarii,ci au murit pentru demnitatea,libertatea,prosperitatea si credinta crestin-ortodoxa stramoseasca a neamului romanesc,Inclusiv si pentru cei din diaspora.
    Aum,dupa 30 de ani de la caderea comunismului si a postcomunismului, ar fi momentul sa vorbim deschis si pragmatic despre actul nedemocratic savarstit de comunisti in 30 decembrie 1947,deoarece odata cu caderea regimului comunist din Romania,a cazut si forma de guvernamant din Romania,respectiv republica…Dar reflexele si mentalitalile comuniste din viata sociala,politica si admnistrativa a tarii au facut imposibila aceasta abordare despre trecutul ,prezentul si viitorul poporul roman.
    Sa nu uitam ca procurorii DIICOT cerceteza falsul istoric si juridic comis la 30 decembrie 1947, care a avut ca rezultat rasturnarea ordinii constitutionale in Regatul Romaniei si desfiintarea statului de drept. Scopul anchetei deschisa dupa 70 de ani ar fi restabilirea ordinii legale si constitutionale legitime.

    Asadar, Monarhie sau Republica? Niciun guvern postdecembrist nu a indraznit sa ii intrebe sub ce forma de guvernamant vor sa traiasca.

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

    Slatina,Decembrie,19
    Anul Mântuirii,2019 Ovidiu Ștefan Comnăescu

  2. Liderii PSD dau semne ca incep sa se lepede de mentalitatile si reflexele comuniste..Parca vad ca maine o sa ceara si revenirea la monarhia constitutionala...

    „Populismul trebuie sa aiba o linie rosie. Linia rosie acum este Armata. Biserica si Armata sunt stalpii principali ai societatii romanesti. E cazul sa ne oprim cu populismul cand ajungem la acesti doi stalpi. Nu oamenii politici au facut unirea Romaniei, sa ne uitam bine in istorie.,,
    Marcel Ciolacu,presedintele interimar al PSD

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here