Alegeri la CSM – judecătoarea Lia Savonea – preşedinte, Nicolae Solomon – vicepreşedinte/Iohannis: Tudorel Toader are altă treabă decât să onoreze bilanţul instituţiei. Vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat

0
278

Plenul CSM a ales miercuri noua conducere a instituţiei, judecătoarea Lia Savonea fiind aleasă preşedinte, iar procurorul Nicolae Solomon – vicepreşedinte Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, la începutul şedinţei CSM absenţa ministrului Justiţiei Tudorel Toader de la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care urmează să fie aleasă noua conducere a Consiliului, afirmând că acesta „are altă treabă” decât să onoreze bilanţul instituţiei. El le-a spus membrilor CSM că în 2018 românii le-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi vor avea, cu siguranţă, în viitor, un aliat în fiecare cetăţean care îşi doreşte un viitor mai bun la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă. Iohannis a spus că Justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM trebuie să acţioneze împotriva atacurilor la independenţa magistraţilor indiferent de unde vin. „Vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat”, a promis şeful statului. După discurs, preşedintele a plecat de la şedinţă. Consiliul Superior al Magistraturii îşi alege miercuri preşedintele şi vicepreşedintele.

Lia Savonea a  fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.

În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.

Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte.

 

În vârstă de 35 de ani, Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

UPDATE –  Iohannis: Justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii. CSM să acţioneze împotriva atacurilor la independenţa magistraţilor indiferent de unde vin. Vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat

„Ministrul Justiţiei, înţeleg că astăzi are altă treabă decât să vă onoreze bilanţul, princialul promotor al unor asemenea proiecte este membru de drept al CSM şi are obligaţia să fie cel dintâi care respectă aceste principii”, a declarat preşedintele.

El i-a asigurat pe membrii CSM de sprijinul său spunându-le câîn 2018 românii le-au fost alături.

„În 2018 românii v-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi veţi avea, cu siguranţă, în viitor, un aliat în fiecare cetăţean care ăşi doreşte un viitor mai bun la bază căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă, dreaptă şi eficientă”, a firmat preşedintele.

În opinia sa, justiţia independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar CSM are o misiune extrem de grea care înseamnă să militeze pentru asigurarea stabilităţii actului de justiţie şi, pe de altă parte, să acţioneze împotriva atacurilor la adresa independenţei judecătorilor şi procurorilor, indiferent de unde vin.

„Eu voi face tot ce depinde de mine pentru ca România să nu se întparcă în timp şi vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat”, a subliniat şeful statului.

Prezentăm integral discursul preşedintelui:

„Mă bucur să ne revedem, aşa, o dată pe an – nu este nici prea des, nici prea rar – şi prezenţa mea astăzi aici vă rog să o vedeţi ca şi o încurajare instituţională. Din acest motiv, daţi-mi voie să felicit conducerea care îşi încheie mandatul – doamna Preşedinte, domnule Vicepreşedinte – pentru munca depusă. A fost un an foarte greu, vă felicit pe toţi pentru echilibrul pe care aţi reuşit să îl păstraţi în sistem.

Anul 2018 a fost marcat, cu siguranţă, în acest sistem de modificarea legilor de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar şi a legislaţiei penale, care este încă în curs. Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru sistemul judiciar din România, care, din păcate, sunt departe de a se fi epuizat. Punerea în acord a acestor acte normative cu standardele europene este obligatorie şi va prezenta o provocare pentru perioada următoare. În cadrul acestui demers, CSM îi va reveni o misiune deosebit de importantă, ce presupune, poate mai mult ca niciodată, afirmarea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei.

Deşi ne-am aflat într-un context complicat, CSM a rămas un factor de echilibru, şi subliniez acest lucru, reuşind să acţioneze cu echidistanţă faţă de actorii implicaţi. Vă rog să continuaţi cu aceeaşi determinare să fiţi permanent racordaţi la vocea interioară a sistemului, care reclamă cu tărie necesitatea apărării şi consolidării independenţei activităţii judecătorilor şi procurorilor, dar şi a sistemului judiciar în ansamblu.

Izolarea şi divizarea corpului magistraţilor nu duc la nimic productiv. De aceea, consider că, în ceea ce priveşte justiţia, Consiliul Superior al Magistraturii poate şi trebuie să promoveze o viziune unitară şi să fie chiar el un exemplu de unitate şi efort comun reunit în jurul principiilor şi valorilor celor mai de preţ ale unei democraţii consolidate: independenţa justiţiei, separaţia puterilor în stat, un echilibru al puterilor şi, foarte important, o colaborare loială între acestea.

Legislaţia penală şi legile justiţiei, modificate în anul 2018, au fost contestate atât în interiorul sistemului, cât şi de societatea civilă, precum şi de partenerii şi aliaţii noştri externi. Forma finală a legilor justiţiei, adoptate de Parlament, a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneţia, iar Parlamentul European chiar a adoptat şi o rezoluţie care vizează direct Guvernul României. De asemenea, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Guvernul are de îndeplinit noi condiţionalităţi.

Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare. Şi chiar dacă modificările au răspuns parţial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerenţa de viziune asupra legislaţiei şi standardelor necesare sistemului de justiţie a continuat să genereze multiple consecinţe negative.

Tot ceea ce s-a întâmplat în justiţie în ultimii doi ani este un puternic semnal de alarmă că România poate progresa numai prin politici publice elaborate temeinic şi implementate în concordanţă cu valorile europene.

Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină pentru Parlament un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiţie, nevoile sale reale şi provocările cu care judecătorii şi procurorii se confruntă astăzi. În plus, politicile publice ale Guvernului în acest domeniu trebuie să fie elaborate în urma unor analize de impact, prin evaluarea riscurilor şi beneficiilor aduse de măsurile propuse şi să fie conectate la realităţile sistemului judiciar.

Nu ne mai permitem să avem experimente de etapă, care, în loc să rezolve, mai degrabă generează noi şi noi probleme, cu consecinţe chiar mai grave.

Ministrul justiţiei – înţeleg că astăzi are altă treabă decât să vă onoreze bilanţul –, principalul promotor al unor asemenea proiecte, este membru de drept al CSM şi are obligaţia să fie cel dintâi care respectă aceste principii. Rolul României în Uniunea Europeană şi asumarea valorilor europene trebuie să fie reflectate şi în plan intern, prin coerenţa politicilor publice.

În domeniul justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine un rol activ în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

În 2018, românii v-au fost alături în apărarea independenţei justiţiei şi veţi avea, cu siguranţă, şi în viitor un aliat în fiecare cetăţean care îşi doreşte un viitor mai bun, un viitor la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiţie independentă, dreaptă şi eficientă.

O justiţie independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar dumneavoastră, membrii CSM, aveţi o misiune extrem de grea, care înseamnă, pe de o parte, să militaţi pentru asigurarea stabilităţii actului de justiţie şi, pe de altă parte, să acţionaţi împotriva atacurilor la adresa independenţei judecătorilor şi procurorilor, indiferent de unde vin acestea.

Eu voi face tot ceea ce depinde de mine pentru ca România să nu se întoarcă în timp şi vă reasigur de sprijinul meu necondiţionat pentru a garanta buna funcţionare şi independenţa justiţiei, în beneficiul direct al românilor. Din acest punct de vedere, aveţi în mine un partener.

Vă îndemn să rămâneţi dedicaţi misiunii dumneavoastră nobile, vă doresc mult succes pentru anul care vine, ştiu că astăzi veţi avea alegeri – acea fază se va desfăşura fără prezenţa mea – şi daţi-mi voie să vă doresc, de acum, celor care vor fi aleşi succes pentru mandatul care urmează pentru anul viitor. Vă mulţumesc mult!”

CSM îşi prezintă bilanţul şi îşi alege conducerea

Consiliul Superior al Magistraturii îşi alege miercuri preşedintele şi vicepreşedintele, la şedinţă fiind prezent, ca şi în alţi ani, şi preşedintele Klaus Iohannis. În timp ce candidatul pentru funcţia de preşedinte, care va fi un judecător, va fi desemnat chiar în ziua alegerilor, procurorii şi-au desemnat candidatul pentru postul de vicepreşedinte, pe Nicolae Andrei Solomon, care a mai aspirat la acestă funcţie, contracandidat fiindu-i Codruţ Olaru, care a şi câştigat scrutinul.

Ce prevede Regulamentul de organizare al CSM cu privire la alegerea conducerii

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

Cine sunt candidaţii

Secţia pentru judecători îşi desemnează miercuri candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat marţi în calitate de candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pe procurorul Nicolae – Andrei Solomon, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În vârstă de 35 de ani, Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Până acum, funcţia de preşedinte al CSM a fost deţinută de Simona Camelia Marcu, iar cea de vicepreşedinte de Codruţ Olaru.

Tot miercuri, pe ordinea de zi a plenului CSM se află şi Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2018.
Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la şedinţele de alegeri de la CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a participat de mai multe ori la şedinţele de alegeri de la CSM. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.

La precedentele alegeri de la CSM, Iohannis remarca faptul că  în 2017 Consiliul a avut „o activitate intensă, complicată şi cu impact puternic”.

„Când am devenit Preşedinte, am promis că voi încerca să introduc altfel de a face politică, cu mai puţine artificii, cu mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Atunci, la început, mi-am imaginat că, după un timp rezonabil de scurt, anumite lucruri devin evidente, sau self-evidente, şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. Dar, surpriză, anumite lucruri, chit că sunt scrise negru pe alb în Constituţie, şi toată lumea le cunoaşte, nu sunt contestate, dar sunt departe de a fi self-evidente. Şi în acest context, îmi face, recunosc, plăcere, să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România, justiţia este independentă şi trebuie să rămână aşa! Eu, Preşedintele României, o să fac orice îmi stă în puterea constituţională să vă ajut să garantaţi independenţa justiţiei! În acest demers şi în acest deziderat, veţi avea în mine un partener şi un susţinător constant pe care vă puteţi baza”, afirma şeful statului.