Ce indemnizații au persecutații politic din Olt

0
847

În județul Olt există aproximativ 180 de beneficiari ai Decretului lege 118/1990, actualizat. Este vorba de persoanele care au avut de suferit de pe urma dictaturii instaurate la 6 martie 1945.

 Indemnizația lunară pe care o primește titularul diferă în funcție de perioada de persecuție din motive politice. Astfel, suma este de 400 de lei pentru fiecare an de detenție, strămutare, deportare în străinătate sau prizonierat, ori de 200 de lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu.

Potrivit directorului executiv al Casei Județene de Pensii (CJP) Olt, Iulian  Smarandache, cea mai mare indemnizație pe care o primește lunar o persoană din Olt, care a avut de suferit de pe urma dictaturii instaurate la 6 martie, este de 5.123 de lei. Pe locul doi în topul celor mai mari indemnizații încasate de persoanele persecutate politic se situează un oltean care primește lunar 4.128 de lei. Un alt oltean care a avut de suferit de pe urma regimului dictatorial încasează lunar o indemnizație de 4.124 de lei.  O altă victimă a regimului politic instaurat la 6 martie 1945 încasează nu mai puțin de 3.295 lei lunar. Un alt beneficiar al Decretului lege 118/1990 actualizat încasează o indemnizație lunară de 2.953 de lei. Urmează în ordine alți cinci olteni care încasează lunar o indemnizație de 2.895 de lei, 2.797 lei, 2.488 de lei, 2.262 de lei și respectiv 2.069 de lei.

În evidențele Casei Județene de Pensii Olt figurează 178 de beneficiari ai Decretului lege 118/1990”, a precizat directorul executiv al instituției, Iulian Smarandache.

 Actul normativ care stabilește drepturile acordate persoanelor persecutate politic de către regimurile instaurate în România de la 6 martie 1945 este Decretul- lege nr. 118, din 30 martie 1990, actualizat.

Potrivit articolului 1, beneficiarii sunt cetățenii români care după data respectivă au executat o pedeapsă privativă de libertate, în baza unei hotărâri judecătorești definitive, sau au fost lipsiți de libertate, în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice. Aceleași avantaje le au și românii care au fost privați de libertate în locuri de deținere, în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune sau a fost internați în spitale de psihiatrie.

Alte categorii de beneficiari sunt cei cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, au fost strămutați în alte localități, au fost deportați în străinătate după 23 august 1944 sau au fost prizonieri la sovietici după încheierea armistițiului.

La această sumă fixă, neimpozabilă, de 400 de lei, au dreptul și soțul sau soția celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul detenției, internat abuziv în spitalele de psihiatrie, deportat, prizonier sau căruia i s-a stabilit domiciliu obligatoriu cu condiția ca, ulterior, să nu se fi recăsătorit, ca și soții celor care au decedat după ieșirea din închisoare sau după întoarcerea din strămutare. O altă categorie de beneficiari este cea a soților care au fost nevoiți să divorțeze de cei închiși, internați abuziv în spitalele de psihiatrie.

Anii de detenție, vechime în muncă

Potrivit legii, fiecare an de detenție sau internare este considerat vechime în muncă un an și șase luni. Perioadele de strămutare sau domiciliu obligatoriu constituie, la rândul lor, vechime în muncă dacă persoanele în cauză fac dovada că nu au putut să se încadreze în muncă, în funcții pentru care aveau pregătirea necesară.