AJOFM la Raport – Interviu cu Constantin CÎTU, Director Executiv al AJOFM Olt

0
191

După detaşarea lui Cristinel Cârloganu la ANOFM, funcţia de director executiv a filialei judeţene a fost preluată de Constantin Cîtu, până atunci director executiv adjunct. Numit interimar la 1 noiembrie 2017, a devenit titularul postului în urma câştigării concursului din 14 iunie 2018. Constantin Citu s-a născut la 22 noiembrie 1962, la Potcoava. A urmat un liceu din Piteşti, după care a absolvit cursurile USAMV Bucureşti, specializându-se în economie, domeniu în care şi-a continuat pregătirea prin mai multe cursuri postuniversitare. Din ianuarie 1984 a lucrat în cadrul Cooperativei de Consum Potcoava. Apoi, revizor contabil la UJCOOP Olt, până în 1990, când a fost ales preşedinte al Cooperativei de Consum Potcoava, funcţie exercitată timp de 4 ani, după care şi-a înfiinţat şi administrat propria firmă. În 2009 a ocupat postul de director coordonator adjunct MPM (managementul pieţei muncii) în cadrul AJOFM. A fost şi director executiv al acestei instituţii, din nou director adjunct şi iarăşi director executiv, în prezent. Este căsătorit şi are 2 copii.

–       Pentru început, d-le director, ce este AJOFM?

–       Este filiala judeţeană a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. A fost înfiinţată în 10 decembrie 1998. Anul acesta, aşadar, la puţină vreme după marea sărbătoare naţională a Centenerului Unirii, vom sărbători şi noi 20 de ani de la înfiinţarea agenţiei noastre judeţene. Şi o vom face într-o bună tradiţie deja consacrată şi anume prin organizarea unei zile a porţilor deschise, când persoane interesate din tot judeţul au ocazia să vadă pe viu cum funcţionează instituţia noastră. Anul trecut, de pildă, sute de persoane ne-au vizitat şi s-au interesat despre serviciile privind piaţa muncii şi despre cum îşi pot găsi mai repede un loc de muncă.

–       Imediat după câştigarea concursului de director, aţi declarat în faţa presei că vă propuneţi să aduceţi ceva nou în activitatea agenţiei, iar rezultatele să fie cel puţin la fel de bune. Concret, la ce v-aţi gândit?

–       Oriunde şi oricând este loc de mai bine, aşa că primul domeniu la care m-am gândit să-l îmbunătăţesc a fost cel al modernizării spaţiilor, astfel încât colaborarea cu cetăţenii să întrunească cele mai bune condiţii. Provocarea permanentă în activitatea AJOFM Olt se referă, în primul rând, la calitatea serviciilor pe care le oferim beneficiarilor noştri, care fac parte din cele mai defavorizate categorii sociale, respectiv şomeri şi persoane care-şi caută loc de muncă. Am vrut ca aceste servicii să fie furnizate într-o concepţie nouă, la standarde şi nivel de calitate agreate în Uniunea Europeană. În consecinţă, am procedat la adaptarea spaţiilor, astfel încât serviciile să fie furnizate pe sistemul „face to face”, adică faţă în faţă, renunţându-se la lucrul de tip ghişeu. Cu alte cuvinte, s-a trecut la activitatea de dialog între două persoane absolut egale, în absenţa acelui avantaj pe care-l oferea ghişeul, funcţionarului public. Introducerea acestui nou sistem de lucru a coincis şi cu un proces de auditare din punctul de vedere al standardelor agreate la nivel european. De asemenea, am cerut tuturor angajaţilor agenţiei să fie mai atenţi şi mai receptivi la nevoile cetăţenilor şi trebuie să vă spun că din acest punct de vedere am primit din partea tuturor colegilor mei exact răspunsurile pe care le aşteptam. În ce priveşte rezultatele, aici răspunsul este mult mai complex, căci în discuţie intră un întreg sistem de indicatori de monitorizare  şi evaluare a furnizării serviciilor. În baza acestor indicatori, în fiecare an se încheie un Contract de Performanţă Managerială cu ANOFM, iar rezultatele se caracterizează după măsura în care este îndeplinit acest contract.

–       Pentru că esenţa activităţii AJOFM se referă la ocuparea forţei de muncă din judeţ, cum se prezintă situaţia la nivelul acestui an?

–       Iată cum stau lucrurile, în perioada de la 1 ianuarie la 31 august. Prin Programul de ocupare a forţei de muncă şi Planul de formare profesională, pe întregul an 2018, urmează să se creeze şi să se ocupe 9.700 locuri de muncă. Până la 31 august au fost depistate 7.602 locuri de muncă pe care am reuşit să încadrăm 6.124 de persoane. Totodată, la 31 august 2018, în evidenţele noastre se aflau 10.235 persoane, din care 1059 reprezentau şomeri indemnizaţi, iar 9176 erau şomeri neindemnizaţi.  Pentru comparaţie, la sfârşitul lui octombrie 2017, erau 10.730 şomeri, din care 1.747 erau şomeri indemnizaţi. Rata şomajului în luna august a.c. era de 6,29 la sută, într-o scădere continuă, având în vedere că în anul 2016 rata medie a şomajului era de 8,21 la sută, iar în 2017 a fost de circa 7,25 la sută.

–       Dacă aţi oferit 7602 locuri de muncă, de ce numai 6124 au fost ocupate?

–       Pentru că sunt locuri de muncă ce presupun un anumit nivel al studiilor sau o anumită calificare. Or, foarte mulţi dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă nu au studiile necesare sau au calificări care nu mai au căutare pe piaţa muncii. Aici intră în discuţie un alt indicator pe baza căruia este evaluată activitatea agenţiei noastre. E vorba de modul în care organizăm pregătirea profesională a şomerilor. În acest sens am elaborat un Program, astfel încât, la 31 august, situaţia se prezenta aşa: 10 cursuri în derulare la 1 ianuarie 2018, cu 124 şomeri; 12 cursuri organizate în perioada de la 1 ianuarie la 31 august, cu 198 persoane, din care 190 şomeri; 16 cursuri încheiate în perioada 1 ianuarie – 31 august, cu 238 persoane, din care 230 şomeri; 132 şomeri încadraţi în perioada menţionată. Tot în această perioadă am organizat şi 12 cursuri de formare profesională în ocupaţiile: comunicare limba engleză, IRU, inspector SSM, operator introducere date şi expert accesare FSE, lucrător în comerţ, îngrijitoare copii, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, bucătar.

–       Pe cei care vor să muncească în străinătate cum îi ajutaţi?

–       Persoanele acestea primesc toate informaţiile necesare şi sunt îndrumate prin serviciul EURES, al agenţiei noastre. În acest an, până la 31 august, au fost înregistrate 262 de persoane care s-au interesat de Serviciile Publice de Ocupare oferite în reţeaua EURES. Dintre acestea, 37 de persoane au obţinut contracte de muncă în Spania (22), Marea Britanie (13) şi Danemarca (2). Altora 93 de persoane li s-au eliberat formulare certificare de informaţii pentru ţări din spaţiul Uniunii Europene. De asemenea, un număr de 18 persoane s-au înregistrat în baza de date a AJOFM în vederea obţinerii dreptului la transferul prestaţiei de şomaj din ţări UE în România. Deja, prin agenţia noastră, o persoană care a lucrat în Marea Britanie a primit dreptul de a-i fi acordată prestaţia de şomaj în România. Totodată, conform OG nr.25/2014, în perioada 1 ianuarie – 31 august a.c. s-au eliberat adeverinţe pentru 11 societăţi comerciale, în vederea obţinerii permisului de muncă pentru 92 de persoane din ţări non UE.

–       În ce condiţii legale un şomer îşi poate pierde indemnizaţia de şomaj?

–       Conform Legii 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, condițiile în care unui șomer i se încetează drepturile cuvenite reprezentând indemnizația de șomaj sunt: la data încadrării în muncă; la data când realizează din activităţi autorizate venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă; la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare; la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă sau de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională; dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni; la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă; la data plecării din ţară pentru o perioadă mai mare de 3 luni; la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni; în cazul decesului; la expirarea termenelor prevăzute de lege; la data admiterii într-o formă de învăţământ; la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului; la data angajării, pe bază de contract, în situaţia soldaţilor şi gradaţilor voluntari; la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi; de la data la care desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe.

–       AJOFM Olt are responsabilităţi şi în ce priveşte modul în care angajatorii beneficiari de subvenţii îşi respectă obligaţiile?

–       Bineînţeles. Pe această linie, în periaoada ianuarie-august 2018, compartimentul “Control măsuri active” a efectuat 67 de controale la agenţi economici care beneficiază de subvenţii din fondul asigurărilor pentru şomaj, pentru crearea de noi locuri de muncă. S-a verificat mai întâi respectarea de către angajatori a obligaţiei de a comunica la AJOFM locurile de muncă vacante. Un număr de 13 agenţi economici nu au respectat această obligaţie, motiv pentru care au fost sancţionaţi cu Avertisment. Alţi 10 angajatori nu au comunicat la AJOFM ocuparea locurilor de muncă declarate vacante, motiv pentru care şi aceştia au fost sancţionaţi cu Avertisment. S-a verificat, de asemenea dacă angajatorii au comunicat la AJOFM încadrarea în muncă a unor personae beneficiare de ajutor de şomaj (pentru ca agenţia să poată întocmii dispoziţii de încetare a ajutorului de şomaj), capitol la care nu s-au constatat abateri. Dar cu prilejul verificării angajatorilor care încadrează absolvenţi, s-a constatat că unul dintre ei nu a menţinut raporturile de muncă pentru 2 absolvenţi încadraţi, cel puţin 18 luni de la data încadrării, ceea ce a condus la stabilirea unui debit de 7.117,17 lei, imputabil angajatorului (care s-a şi virat). Verificarea acreditării furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă a condus la descoperirea a doi furnizori de astfel de servicii care nu mai îndeplineau condiţiile de acreditare, motiv pentru care s-a propus retragerea acreditării acordate. În sfârşit, s-au verificat şi două întreprinderi sociale care au primit atestate de la AJOFM. Una dintre ele nu a respectat obligaţiile legale privind economia socială, situaţie în care s-a propus suspendarea atestatului social. Cealaltă întreprindere, ulterior controlului, a comunicat AJOFM că nu mai îndeplineşte condiţiile legale de întreprindere socială, ceea ce presupune, şi în cazul ei, retragerea atestatului.

–       Am înţeles că nu doriţi să răspundeţi la nicio întrebare cu temă politică. Vă respect dorinţa şi vă mulţumesc pentru acest interviu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here