EDILII SLATINEI: DE LA 1864 – PÂNĂ ÎN PREZENT

0
1475

Primul document oficial care atestă orașul Slatina este un hristov domnesc emis de către VLADISLAV I (VLAICU), la data de 20 ianuarie 1368. Prin acesta, domnitorul acorda privilegiul comercial „negustorilor brașoveni și din acest district de toată vama de la Slatina”. Documentul, de o importanță aparte, se află în păstrare la Arhivele Naționale din Brașov.

De-a lungul anilor, cei care administrau aveau atribuții în conducerea Slatinei, a orânduielilor, strângerea dărilor, taxelor sau apărarea, ordinea publică, etc., au purtat mai multe denumiri: „Județ”, „Gindec”, „Magistrat”, „Pârgari”, „Primari”, „Președinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular”, „Președinte al Consiliului Popular Orășenesc”.

Prezentăm mai jos, documentându-ne din materiale aparținând Arhivelor Naționale Olt și din cartea profesorului Cornel Manolescu („Conducătorii orașului Slatina de la Vintilă Vodă și până în zilele noastre”), care au fost edilii (conducătorii administrativi) ai Slatinei.

  • JUDEȚII (1530-1831)

Din documentele pe care le-am studiat, în această perioadă apar sporadic mai multe nume de județi care au condus, pentru anumite perioade de timp, orașul Slatina.

Aceștia au fost: JIPA (1618), Oancea (1620), Filip (1636), Nicolae (1679), Drăgușin (1693), Drăgul (1701), Ilie (1704), Amza (1721), Oprea (1761), Plopeanu (1783), Mavrodin (1783), Deleanu (1797), Rătescu (1809).

  • MAGISTRAȚII (1831-1864)

Primul magistrat cunoscut, ca Prezedent al Sfatului Orășenesc Slatina a fost Grigore Obogeanu. Au urmat: Nicolae Periețeanu, Ioan Deleanu, Ioan Polifronie, Ioan Izvoranu, Ioan Urianu, Dimitrie Găbunea, George Petrescu, Mihail Ionescu, Grigore Bîrsescu, Nicolae Sibilică.

  • Primarii orașului Slatina (1864-2018)

Prin legea de organizare administrativă din iulie 1864 comuna Slatina era condusă de un consiliu comunal, din rândul căruia se alegea PRIMARUL.

Clădirea Primăriei Slatina a fost construită în anul 1905, cu cheltuiala Primăriei, fiind și astăzi o clădire frumoasă și trainică.

În perioada 1949-1966 conducerea administativă a fost în mâinile lui Cojocaru Ion, Florea N. Ștefan și Ion C. Pârvulescu.