În GIUVĂRĂŞTI, primarul Dorel-Cătălin IMIREANU a răsturnat „Carul cu Flori”

1
2167

Situată în partea de sud-est a judeţului, comuna Giuvărăşti este formată din satul cu acelaşi nume, învecinându-se la nord cu comuna Izbiceni, la est cu judeţul Teleorman, iar la sud şi vest cu comuna Gârcov. Este străbătută de DJ 642, iar prin partea de est a comunei, Oltul îşi ia rămas bun de la judeţul căruia i-a împrumutat numele, înainte de a intra în judeţul Teleorman, pe ultimii kilometri spre Dunăre. Teritoriul administrativ al comunei este în suprafaţă de 3.222,85 hectare, din care extravilanul reprezintă2.968,30 ha. Suprafaţa împădurită este de 264,76 ha, iar izlazul, 340,40 ha. Satul Giuvărăşti apare împreună cu mai multe sate pe care Mihai Viteazu le întărea sieşi în hrisovul din 6 septembrie 1598. În 1973, populaţia comunei era de 3.339 de locuitori. Recensământul din 2011 nu a mai înregistrat însă decât 2.381 de locuitori.

Denumirea comunei vine de la familia Giuvara, în proprietatea căreia s-a aflat moşia de aici. Primul proprietar din această familie, aromânul Iamandi Giuvara, cel care a cumpărat-o, a fost paharnic la curtea domnească. A strâns multă avere, dar, pentru că s-a amestecat în treburile politice, a sfârşit spânzurat, din poruncă domnească, la Silistra, împreună cu soţia şi doi dintre fiii săi. Al treilea fiu, cel mic, a fost luat de turci şi a ajuns ofiţer în armata turcă. Pentru scurt timp, moşia a aparţinut unui arnăut de la care a răscumpărat-o fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara. Acesta, în 1857, a construit biserica în care se slujeşte şi astăzi. Urmaşii acestuia au vândut moşia, în 1887, dar noua proprietară, principesa Ecaterina Plagina, nu a locuit niciodată aici, stăpânind-o prin diverşi arendaşi. În 1920, moşia a fost expropriată şi împărţită ţăranilor.

Primarul actual, Dorel-Cătălin Imireanu, are o experienţă îndelungată în administraţia locală, activând în Primăria Giuvărăşti încă din perioada 2004-2008, când a fost viceprimar. În 2008 a fost ales pentru prima dată primar, evenimentul repetându-se la alegerile din 2012 şi 2016. Practic, socotind şi perioada de viceprimar, acum îşi exercită al patrulea mandat de edil. S-a născut pe 7 decembrie 1970. A urmat Liceul industrial la Turnu Măgurele, iar în 1994 a absolvit Facultatea de Tehnologii Alimentare – subingineri, din cadrul Universităţii Sibiu. Consiliul Local Giuvărăşti este alcătuit din 7 consilieri de la PSD, 2 de la PNL şi 1 de la UNPR. Viceprimar este Daniel Pană.

În comuna Giuvărăşti, mai mult decât în multe comune din ţară, accesarea de fonduri europene nu a constituit un obstacol prea mare, în ciuda stufoasei birocraţii. Cele mai multe fonduri au fost atrase pe Măsura 1.4.1. – sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă. Cu banii din aceste surse, mulţi tineri din Giuvărăşti şi-au modernizat solariile, au achiziţionat sămânţă de calitate şi au crescut suprafeţele cultivate în sistem protejat. Legumicultorii din Giuvărăşti merg la expoziţii cu seminţe şi tehnologie în domeniul agricol, de unde se întorc cu idei noi pe care le implementează în domeniul lor de activitate. Foarte activ în ce priveşte promovarea legumiculturii din Giuvărăşti este însuşi primarul Imireanu, cel care, în vara lui 2017, a ajuns cu roşiile din Giuvărăşti până în faţa Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, încercând să atragă atenţia asupra faptului că măsurile bune luate prin programul guvernamental de sprijinire a cultivării tomatelor în sere şi solarii se pot compromite dacă nu sunt urmate şi de alte măsuri. În acest sens, primarul din Giuvărăşti a prezentat preşedintelui Comisiei, nimeni altul decât olteanul nostru, Alexandru Stănescu, principalele probleme cu care se confruntă, în general, legumicultorii, toate derivând din problema comercializării: dificultatea de a factura marfa, deoarece intermediarii nu-şi dau datele personale; lipsa unor depozite zonale de preluare a legumelor; concurenţa neloială din partea unor aşa-zişi producători din piaţă şi, nu în ultimul rând, o serie de abuzuri ale autorităţilor fiscale. Soluţia propusă de Alexandru Stănescu a constat în recomandarea ca legumicultorii să se asocieze în cooperative, numai aşa ei putând să beneficieze de facilităţi fiscale, să aplice discount la imput-uri, să-şi valorifice mai bine producţia şi să elimine şi problema cu facturile. De remarcat adevărul trist că în judeţul Olt nu există nicio cooperativă. Abia în ultimul timp au început să se mişte în acest sens şi reprezentanţi ai Direcţiei Agricole Judeţene Olt. În ultima parte a anului 2017, aceasta a organizat mai multe întâlniri cu fermierii, pentru a le explica beneficiile asocierii în cooperative. Primele întâlniri au fost cele de la Giuvărăşti şi Gârcov.

Printre legumicultorii din Giuvărăşti se remarcă Mădălina Hristu, care speră ca anul 2018 să-i aducă omologarea zacuscăi sale ca produs tradiţional românesc. Ea îşi prepară singură zacusca sută la sută bio, din legume cultivate în propria grădină, coapte pe grătar, apoi fierte în tuci timp de 4 ore. Fără niciun conservant, preparată astfel, această zacuscă poate fi consumată şi după 2 ani, în absolut aceleaşi condiţii de gust. Menţionăm că judeţul Olt are până acum, omologat ca produs tradiţional, numai prunele uscate de Leleasca. Alături de zacusca de Giuvărăşti, se speră ca în 2018 să fie recunoscute ca produse tradiţionale şi pâinea de ţest de la Scărişoara, cârnaţii olteneşti produşi de o fabrică din Slatina, usturoiul de Cioroiu (comuna Fălcoiu), roşia de Izbiceni, prunele uscate de la Sâmbureşti, gogoşarii de Grădinari şi mierea de Movileni. Un ajutor în acest sens (şi nu numai!) ar putea obţine legumicultorii olteni şi din partea lui Evelin Marcel Hristu, un giuvărăştean care, din noiembrie 2017, ocupă înalta funcţie de secretar general-adjunct la Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În comună activează şi o formaţie de pompieri voluntari pentru care primarul Imireanu a achiziţionat, în 2015, prin GAL, o autospecială de care se folosesc şi comunele învecinate, la stingerea incendiilor. Principalele obiective de investiţii care se derulează în Giuvărăşti sunt sistemele de apă şi canalizare. Lucrările au fost demarate. Sistemul centralizat de alimentare cu apă cuprinde o reţea de aducţiune de 1.350 metri, o reţea de alimentare cu apă în lungime de 11.339 metri, gospodărie de apă, 3 foraje. Lungimea totală a reţelei de canalizare, cu staţie de epurare, este de 10 km. Pentru realizarea acestei lucrări, prin PNDL-2, a fost aprobată suma de 2.401.890 lei. De asemenea, prin acelaşi program, Primăria Giuvărăşti are la dispoziţie o sumă de 2.567.134 lei pentru modernizarea drumurilor comunale. Din anul 2010, comuna beneficiază de un serviciu de salubritate centralizat. Prin intermediul programului „Sistem integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Olt”, în comuna Giuvărăşti au fost amplasate 9 platforme de colectare a deşeurilor, în suprafaţă totală de 153,94 metri pătraţi, aflate în administrarea Consiliului Judeţean Olt.

În 2017, de sărbătoarea Floriilor, a avut loc a III-a ediţie a festivalului-concurs de muzică populară „Carul cu Flori”, în incinta căminului cultural din Giuvărăşti. De asemenea, din 2011, în fiecare an se organizează în Giuvărăşti faza finală a Festivalului rural de teatru pentru copii, la care participă atelierele de teatru ce au câştigat faza pe zonă la secţiunile monolog şi scenetă. Ziua Comunei se sărbătoreşte în fiecare an pe 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here