Legumele și fructele se strică pe tarabele din piețele oltene

1
278

Canicula face primele pagube

Temperaturile toride topesc profitul vânzătorilor de fructe și legume. Din cauza caniculei, marfa se strică pe tarabele din piețe, iar comercianții sunt nevoiți să mai lase la preț. Un alt semn de alarmă pe care suntem nevoiți să-l semnalăm este referitor la tomberoanele din zonele apropiate ale acestor piețe care sunt un adevărat focar de infecție. În tot acest timp autoritățile locale se fac că… plouă și nu-i interesează deloc acest aspect.

Potrivit comercianților multe dintre legumele și fructele din piețele slătinene sunt aruncate la gunoi, pentru că nu există depozite cu temperatură controlată, în care piețarii să-și poată depozita produsele. Mai mult chiar, oamenii se plâng că fac cu greu față caniculei la orele de varf când spre exemplu în Piața Zahana unde este acoperită cu un plexic transparent temperaturile depășesc pragul de 40 de grade. „Este foarte greu, parcă suntem ca în saună aici. Vara ne coacem de cald și iarna murim de frig. Multe dintre legumele de pe tarabă dacă nu reușesc să le vând în două zile sunt nevoit să le arunc, se strică, fierb din cauza temperaturilor foarte mari”, a declarat Ene. M. un comerciant din piața de la Zahana. În Piaţa „Frații Buzești” situația este una asemănătoare, legumele şi fructele se strică pe tarabe din cauza temperaturilor deosebit de ridicate.

Piaţa a fost reabilitată, s-a pus şi un acoperiş, dar fiindcă totul este dintr-un material care atrage căldura, comercianţii îşi vând marfa ca într-o seră. Nimeni nu s-a gândit şi la un sistem de ventilaţie. Cei care se plâng de condiţiile improprii în care îşi vând marfa sunt producătorii agricoli. Oamenii spun că aruncă o mare parte din legume la gunoi fiindcă se strică din cauza căldurii. „Ni se strică un sfert din marfă, mai ales roşiile şi castraveţii. E teroare, e sub orice critică, dacă ne mai ţine mult aşa nu avem decât să ne lăsăm baltă. Vin de la 100 de kilometri şi vai de lume”, spune un producător agricol din zona de sud a județului. „E căldură mare, dar ce să facem? Ar trebui să ne bage aer condiţionat, că doar plătim taxe și să știți că nu sunt deloc mici”, se plângea ieri o femeie din comuna Izbiceni, o zonă renumită pentru producțiile mari de legume pe care el cultivă oamenii din zonă. Nici cei care își comercializează marfa în afara piețelor nu o duc mai bine, majoritatea celor care comercializează cartofi și alte legume, dar mai ales celebrele lubenițe, că tot sunt în plin sezon se …coc la propriu în căldura și arșița de peste zi. Un comerciant de lubeniţe a găsit însă o metodă proprie de a-şi păstra marfa în condiţii bune. A instalat o umbrelă dar și un ventilator cu putere mare exact în dreptul lubeniţelor, astfel încât pierderile să fie cât mai mici. „Ce să facem, ne descurcăm cum putem. Trebuie să ne vindem marfa, am muncit pentru ea mai mult de o jumătate de an și acum trebuie să ne recuperăm investițiile astfel nu știu ce am putea face, nu ne permitem să o aruncăm”, a ținut să puncteze, supărat comerciantul oltean care își vinde produsele în Piața Zahana. Din cauza căldurii, sute de pepeni și lubeniță se strică prin pieţele din Slatina. O parte dintre ei ajung şi pe mesele oamenilor care nu recunosc marfa deja stricată. În aproape toate pieţele din Slatina, comercianţii ţin pepenii și lubenițele în grămezi în soare.

Atunci când nu au spații special amenajate, comercianții sunt nevoiți să țină pepenii verzi ore întregi în soare. Pentru a nu suferi din cauza aceasta, vânzătorii sunt nevoiți să-i stropeasca cu apă. Unii clienţi verifică marfa înainte de a cumpăra, alţii merg pe încredere. Ca în fiecare an, producătorii se plâng că rămân cu marfa nevândută deşi preţurile sunt foarte mici. Producătorii se plâng că la amiază legumele sunt deja bune de aruncat. O femeie e de-a dreptul disperată că trebuie să arunce zilnic între 5 şi 15 kilograme de struguri, piersici sau caise. Roşiile şi vinetele sunt primele care se strică din cauza căldurii. Ca să nu arunce marfa, vânzătorii sunt dispuşi să lase din preţ. „Dacă stăm să calculăm la sfârşitul lunii şi facem contabilitatea, mai că nu mai rămâne nimic. Plătim mese, plătim 16% impozit pe venit şi restu…ce mai mâncăm noi, că şi noi trebuie să mâncăm”, spune un producător. Chiar şi reduse, preţurile par mari pentru cumpărători. „Eu nu vreau să spun că domnul nu munceşte, dar banii sunt foarte puţini şi preţurile, mă rog, fiecare îşi trage preţul după marfă şi după munca pe care o are”, spune un cumpărător. Potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, 40% din producţia agricolă din acest an este compromisă din cauza secetei.

Mizeria este și ea prezentă în piețe

În Piața de la Zahana așa zis agroalimentară condițiile de comerț neigienice sunt prioritate pentru starea de sănătate pe care trebuie să o asigure aleșii din administrația publică. WC-ul insalubru nu ar fi o problemă cât tarabele ruginite și singura pompă de apă unde se ascund uneori chiar și rozătoarele. Ușile și geamurile sunt pline de un jeg gros care nu poate fi înlăturat. Acoperișul este și el o problemă. Faptul că este din plastic face un efect de seră care usucă nu numai aerul din interior dar și fructele și legumele pe tarabă. Mirosul și mizeria nu se pot descrie în cuvinte. La fel și indignarea unor cetățeni. Nu se poate vorbi de o parcare publică unde poți să îți parchezi autoturismul ci de haos specific oltenesc. Mulți se întreabă cine a dat autorizația de funcționare sanitară la aceste piețe unde locuitorii se pot îmbolnăvi lejer…Și cât va mai dura starea asta de fapt…

Așadar canicula face ravagii nu numai în grădini, ci şi în pieţele oltene. Producţia ţăranilor, şi aşa redusă din cauza secetei, se depreciază pe tarabe de la o oră la alta, tot din cauza temperaturilor ridicate. Producătorii sunt astfel nevoiţi să lase din preţ, ca să scape mai repede de marfă pentru ca aceasta să nu ajungă la gunoi.

1 COMENTARIU

  1. Samsarii nostri, caci asta sunt 90 % din piete, prefera sa arunce legumele/fructele decat sa lase din pret. Preturi gigantice la unele produse au fost mentinute luni de zile cum ar fi capsuni, cirese… Sunt prezentate multe produse din import ca fiind romanesti si exemplele pot continua. Niste nemernici care nu se mai satura de bani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here