„Fără o situație juridică clară a monumentului istoric și fără un proiect bun nu se pot obține fonduri”

-interviu cu Gheorghe Iorga, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Olt

0
121

Directorul executiv al Direcției pentru Cultură Olt, Gheorghe Iorga, vorbește într-un interviu acordat despre starea monumentelor istorice din judeţ, dar şi despre necesitatea întocmirii de proiecte de către administraţiile locale pentru atragerea de fonduri necesare restaurării acestora.

Care este situaţia privind restaurarea monumentelor istorice la nivelul judeţului Olt?

În momentul de față în 2017 vorbim despre câteva lucrări din județul Olt care sunt în fază de proiectare și avizare atât prin Programul Operațional Regional (POR), cât și prin Ministerul Dezvoltării, respectiv Compania Naţională de Investiții și prin Ministerul Culturii – Institutul Național de Patrimoniu care finanțează lucrările de restaurare a monumentelor istorice. La nivel de POR avem un proiect care este aprobat în totalitate, a obținut un punctaj destul de mare, respectiv 87 de puncte, este vorba despre mănăstirea Brâncoveni. Aici avem un proiect care noi credem că în semestrul II vom începe lucrările cu o firmă de proiectare din județul Alba  care a proiectat și executat lucrările de la Cetatea Alba iulia cu multă exeperiență în domeniul monumentelor istorice, proiect care a durat aproximativ un an pentru avizări. Au fost foarte multe avize și în colaborare cu firma de consultanță s-a reușit ca acest proiect să fie pe locurile fruntașe la nivelul Ministerului Fondurilor Europene. Tot prin POR, Primăria Caracal a inițiat un proiect pentru reabilitarea a trei monumente istorice, respectiv Muzeul din Caracal, Biblioteca și  Casa „Hagiescu Miriște”. Primele două sunt funcționale, mai puțin Casa „Hagiescu Miriște” care se află într-o stare avansată de degradare. Din ultimele discuții pe care le-am avut cu reprezentanții Primăriei Caracal am înțeles că proiectul Bibliotecii a fost aprobat, urmând ca tot în semestrul II să intre în restaurare. Casa „Hagiescu” mai avea ceva de completat la documentație, proiectul fiind declarat eligibil, mai puțin proiectul Muzeului „Romanaților” care nu a întrunit punctajul necesar. Nu cunosc motivele pentru care nu a întrunit punctajul necesar. La nivel de localități rurale proiectele pe care le avem  în derulare pentru restaurarea monumentelor istorice, anul trecut au fost prin Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar începând de anul acest prin  Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) sunt: Biserica de la Oboga, proiect elaborat, Biserica de la Călui și Biserica din Cezieni. La nivel de municipiu Slatina, prin POR avem două monumente istorice care au fost depuse și declarate eligibile. Este vorba de Casa Fântâneanu, proprietar Episcopia Slatinei Și Romanaților și Biserica din Centrul Istoric „Sfânta Treime”. Tot la nivel de municipiu Slatina a fost avizat și se încearcă sau chiar s-au aprobat la Ministerul Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiții reabilitarea monumentului istoric, fostul sediu al Băncii Naționale  al cărui proprietar este Tribunalul Olt. Deci practic aici se va muta sediul Judecătoriei din Slatina. Deja am avut o discuție cu proiectantul, cu  arhitectul Mitrache, vizavi de acest monument istoric și am înțeles că mai au ceva de  completat la Compania Națională de Investiții dar în semestrul II va fi organizată licitația pentru  constructorul care va efectua aceste lucrări de restaurare. Vizavi de Ministerul Culturii noi am retrimis propunerea Planului Național de Restaurare pe 2017 care cuprinde 23 de monumente istorice, respectiv biserici, unele dintre ele fiind într-o stare avansată de degradare. Este vorba de Biserica din satul Butoi, comuna Pârșcoveni și o biserică din Baldovinești. Aici finanțarea a început să fie mult mai greoaie pentru că actul principal care stă la baza finanțării este  extrasul de carte funciară, extras care nu se poate face fără titlul de proprietate. Unele dintre obiectivele care sunt din păcate într-o stare mai avansată de degradare nu au acest titlu de proprietate. Este  vorba despre biserica din satul Schitu-Deleni, comuna Teslui, este vorba de o Biserică din comuna Poboru și mai sunt și altele. Am uitat să menționez că unul din obiectivele principale monument istoric reprezentativ pentru județul Olt, este vorba de fosta Mănăstire Hotărani , din comuna Fărcașele, satul Hotărani unde am  găsit înțelegere la primarul actual și practic până la urmă din fonduri proprii a reușit să finanțeze proiectul pentru restaurarea acestui obiectiv care noi an de an îl treceam pe locul 1 pe lista de propuneri în Planul Național de Restaurare, dar nu am găsit înțelegere la nivel de Ministerul Culturii pentru că nu exista proiectare. Omul  a rezolvat problema, titlul de proprietate, a făcut proiectarea cu o firmă specializată pe monumente istorice. Este depus pentru finanțare și noi sperăm că va fi primul obiectiv de importanță al județului Olt care va fi finanțat, biserică care va fi finanțată cu o valoare destul de mare, dar va fi un obiectiv turistic de mare importanță pentru județul Olt.

 

 Ce ne puteţi spune despre planurile urbanistice generale ale localităţilor din judeţul Olt?

Cred că în anul 2017 aș spune că lucrurile se mișcă bine în domeniul monumetelor istorice pentru că administrațiile locale au început să înțeleagă că fără o situație juridică clară a monumentului istoric și fără un proiect bun nu se pot obține fonduri. O altă mențiune pe care vreau să o fac pentru județul Olt este Planul Urbanistic General (PUG) al localităților care a fost o problemă mai greoaie, dar de doi ani lucrurile pot spune că se mișcă foarte  bine și ăsta este un lucru foarte bun pentru că PUG-ul reprezintă certificatul de naștere al unei localități. Cu succes pot să spun că am avizat Planul Urbanistic General al orașului Piatra Olt care era foarte necesar deoarece din câte am înțeles de la domnul primar sunt foarte mulți investitori care vor să vină în orașul Piatra Olt să investească numai că nu avea problema pusă la punct cu terenurile intravilane pentru desfășurarea acestor investiții. Toate localitățile care au planurile urbanistice generale aprobate pot obține fonduri atât pentru săli de sport, așezăminte culturale, mult mai ușor, decât cele care nu au aceste PUG-uri aprobate, atât la Ministerul Dezvoltării, cât și prin PNDL, și multe alte surse de finanțare . Eu nu le știu care au în lucru planurile acestea urbanistice pentru că nu  mi se comunică. Noi suntem informați când este finalizat PUG-ul și  ni se aduce pentru avizare la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Una peste alta, deja județul Olt a început foarte, foarte puternic cu proiectele. De fapt anul trecut județul Olt din toate județele din regiunea Oltenia a avut cele mai multe așezăminte culturale care au fost finanțate pentru restaurare pentru că a dus proiecte foarte bune. Asta a fost. Pentru că la nivel de comisie la Ministerul Dezvoltării când se duc aceste proiecte se analizează dacă proiectul este complet. Conform ghidului solicitantului trebuie să urmărești ce solicită prin acest ghid și să duci un proiect foarte bun . Atâta timp cât proiectele sunt foarte bune am depășit cu mult Gorjul și Mehedințiul pentru că am avut proiecte foarte bune. Și să vedeți acum căminele culturale din : Brastavățu, Călui, Oboga, de la Vitomirești și Strejești. Avem cămine culturale foarte bine restaurate. Și asta datorită administrațiilor locale care au înțeles  efectiv ce trebuie făcut. Sunt foarte mulți primari care iau proiectele sub braț se duc cu ele la Ministerul Dezvoltării, le resping odată pentru completare, dar, oricum, una peste alta la avizare se intră cu proiecte foarte bune și complete și se obține finanțare. Ele au fost foarte multe. Biserica de la Șerbănești care a obținut o finanțare puternică în 2016 de la Ministerul Culturii, iar anul acesta se finalizează, cred că în maxim trei săptămâni, întrucât s-a obținut de la Ministerul Culturii cam 300.000 de lei și încă 17 biserici din județ. Însă a fost o finanțare care s-a făcut la rectificare bugetar la sfârșit de an și lucrările se derulează în acest an. Județul Olt are depuse în acest moment cred că 40 de documentații la Secretariatul de Stat pentru Culte și sperăm ca măcar jumătate să fie finanțate pentru că proiectele sunt foarte bune. Documentațiile vizează restaurări de biserici.

Există o colaborare între Direcţia pentru Cultură şi proprietarii de monumente istorice?

Județul Olt are foarte multe monumente istorice, respectiv 752. Din acest punct de vedere ocupăm locul 14 în țară. Sunt foarte multe monumente și vedeți în funcție de proprietar, Episcopia  și bisericile, merg la finanțare prin Secretariatul de Stat pentru Culte și prin Ministerul Culturii, celelalte în funcție de proprietar merg prin POR, PNDL, prin Ministerul Dezvoltării. Este greu să le pui toate cap la cap și să zici domne poți să restaurezi tot segmentul de monumente istorice care există. E foarte greu pentru că se colaboreaza foarte greu cu administratorii de monumente istorice. Avem aici în Slatina fostul muzeu de Etnografie de pe strada Ionașcu care nu știu cum a ajuns pe mâna unui domn din București care de când a intrat în posesia lui, doar corespondență am făcut. L-am atenționat și practic niciodată nu am reușit să ne întâlnim și n-a făcut absolut nimic doar să pună niște lacăte la poarta și în rest nimic. Nici nu putem intra acolo. Nu avem cum să intrăm. Nu vine la o întâlnire deși i-am solicitat să intrăm acolo. Legea îi obligă pe proprietari sa facă investiții dacă au surse de finanțare, altfel se degradează. Multe procese care au fost în domeniul acesta, au dat câştig de cauză proprietarilor. Primăria Caracal a avut niște procese cu proprietarii monumentelor istorice, și, chiar şi cu echipa juridică pe care o are în primărie, totuși a pierdut.

Ce puteţi să ne spuneţi despre Casa Memorială „Nicolae Titulescu”?

Legea 422 de exemplu spune clar că primăriile pot să prevadă în bugetul lor bani pentru proiectarea privind restaurarea monumentelor istorice. Din păcate cred că bugetul nu permite fondurile necesare pentru proiectare. Având un proiect făcut de specialiști pe monumente istorice majoritatea au cam reușit. Nu s-a reușit în anul respectiv, s-a reușit anul viitor, dar s-a reușit pentru că apar mai multe surse de finațare și ești pregătit să pui  proiectul pe masă. Atunci când apare sursa de finațare se spune clar: Cine are proiecte să le aducă, să le pună pe masă și sunt șanse să obții niște fonduri. Poate nu îți dă toate fondurile de la început, dar intri în baza lor de date. Ai început lucrarea și până la urmă trebuie să-ți dea bani să finalizezi lucrarea. Avem un caz mai special la fosta Mănăstire Seaca Mușetești din satul Seaca, comuna Poboru. Este cea mai veche biserică a județului Olt, datând din anul 1.519. Acum vreo 5-6 ani din partea Ministerului Culturii a fost un interes deosebit pentru acest obiectiv și Ministerul a finanțat inclusiv proiectarea care a costat destul de scump pentru că acolo a fost nevoie de o expertiză tehnică în primul rând, de o consolidare, restaurare, inclusiv pictura. Proiectare a costat undeva la 100.000 lei, dar din păcate conducerea Ministerului de la timpul respectiv  nu a mai  alocat fonduri pentru restaurare. Deci practic nu s-a continuat. A fost un scurtcircuit. Nu știu ce s-a întâmplat și n-am găsit un răspuns clar de la actuala conducere a Ministerului Culturii. Recent am avut o discuție cu directorul general de la Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) privind situația din județul Olt, ceea ce a rămas nerezolvat, respectiv ce trebuie făcut din partea noastră pentru a le reintroduce în circuit. Eu cred că trebuie luat în calcul faptul că lucrările începute trebuie finalizate, odată și odată, ca să nu mai dăm bani la alte lucrări noi.  Dânsul și-a notat, face o analiză și în funcție de fondurile necesare, probabil va fi o corespondență între noi vivizavi de pașii care trebuie făcuți. Probabil trebuie reactualizat devizul cu prețurile actuale. În rest avizul este la Ministerului Culturii, că este monument de categoria A. Acesta nu este însă singurul monument de categoria A . Mai  avem un monument pentru care din păcate nu putem face nimic. Suntem legați de mâini și de picioare. Este vorba de Casa Memorială „Nicolae Titulescu”. Casa se degradează, vâzând cu ochii, ne uităm la ea și nu putem face nimic, pentru că proprietarul Academia Română nu vrea să facă un proiect. Este monument de categoria A. Teatrul Național din Caracal care din fericire a fost restaurat. Avem biserica de lemn de la Leleasca care a fost restaurată tot prin Ministerul Culturii și avem câteva situri arheologice tot de categoria A: situl Sucidava, Reșca-Dobrosloveni, Gostavățu, deci Sucidava a fost restaurată, Teatrul Național Caracal restaurat, Biserica de Lemn de la Leleasca restaurată. Marea problemă este Seaca-Mușetești, care este un proiect făcut, Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, care nu are nimic făcut, Mânăstrirea Brâncoveni, tot de categoria A, Mânăstirea Clocociov şi Mânăstirea Călui. La Mănăstirea Brâncoveni  există o preocupare permanentă din partea maicii starețe de acolo, în sensul că dumneaei tot timpul are proiecte. Practic Mănăstirea Brâncoveni are din 2005, suntem în anul 2017, deci de 12 ani, tot timpul are proiecte cu finanțări atât la Ministerul Culturii, cât și din alte surse de finanțare și acum intrăm pe fondurile europene. Mănăstirea Călui nu are proiect pentru consolidarea zidurilor care împrejmuiesc mănăstirea dar în schimb mănăstirea veche este restaurată și în fază de conservare cum de altfel avem și Biserica bolniță de la Mănăstirea Brâncoveni care recent a încheiat și lucrările de restaurare a picturii murale care au durat cinci ani. Deci acestea două ar mai fi la nivel de județ Olt , Seaca și cu Casa Memorială „Nicolae Titulescu”. Situația cea mai gravă este la Casa Memorială „Nicolae Titulescu” pentru că nu se va găsi înțelegere din partea Academiei să-și facă un proiect. Eu am înțeles că Academia deține foarte multe clădiri monumente istorice în țară și cred că nu Casa memorială este atât de prioritară pentru dânșii cum sunt alte clădiri pe care le dețin. Casa memorială datează cam din perioada 1.890. Biserica din Nicolae Titulescu a fost restaurată graţie unui primar foarte dinamic acolo care a vrut să restaureze biserica respectivă. La Casa Memorială N. Titulescu ar trebui  în primul rând  o expertiză tehnică la structura de rezistenţă pentru că acolo au mai fost făcute nişte analize cândva. Se pare că până în 1989 casa a avut un rol şi de depozit de pesticide şi îngrăşăminte chimice şi au fost ţinute în respectiva clădire foare mult timp şi se pare că totuşi cărămida a fost afectată şi trebuie făcută o expertiză tehnică şi în mod sigur acolo trebuiesc lucrări de  reconsolidare şi lucrări de restaurare arhitectural a monumentului istoric şi cred că are şi acum mari probeleme la acoperiş. Acoperişul este din ţiglă, cred că tipul de ţiglă care este nu se mai găseşte, e greu de completat. Va trebui schimbat întreg acoperişul. Însă nu este o situaţie clară privind starea de conservare.

În final ce le-ați recomanda edililor pe linia restaurării și obținerii fondurilor pentru reabilitarea monumentelor istorice?

În final le-aş recomanda primarilor să întocmească cât mai multe proiecte şi majoritatea au început să înţeleagă foarte bine treaba asta şi e bine că ne mişcăm. Vedeţi că acum au apărut multe surse de finanţare şi tot timpul trebuie să fi pregătit cu documentaţia, întrucât o documentaţie avizată se face foarte greu, pentru că nu sunt specialişti atestaţi pe monumente istorice şi la Comisia zonală a monumentelor istorice nu se primesc proiecte fără să fie întocmite de către un arhitect sau un specialist atestat pe monumente istorice şi durează minim şase luni. Iar  atunci când apare sursa de finanţare şi ţi se cere proiectul, nu ai ce să pui pe masă şi atunci mulţi au zis domne fac proiectul şi îl ţin acolo şi încerc o sursă, două de finanţare, dacă se poate sau nu se poate. Nu se poate îl pun deoparte şi când apare varianta, deja pot să-l pun pe masă.

Ilie Bîzoi

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here